LIMBA MOLDOVENEASCA NU EXISTA. In pofida faptului ca la 5 decembrie 2013 Curtea Constitutionala a recunoscut “limba romana, nu limba moldoveneasca in baza grafiei latine” drept limba oficiala a Republicii Moldova, iar unele asociatii national-culturale romanesti din regiunea Odessa s-au adresat catre organele de conducere ale Ucrainei privind unificarea programelor scolare de invatamant in limba romana si limba „moldoveneasca” prin trecerea la o singura programa de studiu, in limba romana, pentru institutiile de invatamant din regiunea Odessa, totusi, Ministerul Invatamant si Stiinta a hotarat ca limba „moldoveneasca” sa se studieze in continuare in sudul Basarabiei.
Sa ne unim sub un singur crez si ideal national – suntem romani si punctum. Limba moldoveneasca nu exista
De altfel, in Programa de studiu pentru clasele 5-9 ale scolilor de cultura generala exista disciplina „Limba moldoveneasca”, programa de invatamant a careia e alcatuita de L. Fetescu, L. Strat si V. Chiosea, unde se specifica:
„Limba moldoveneasca – limba nationala a poporului moldovenesc din Moldova si a minoritatii etnice de moldoveni din Ucraina”, iar „ Moldova – patria noastra istorica…”.
Evident, interesul unor organe ucrainene si a unor patrihoti, care pentru bani isi vand sfintii si parintii, ramane acelasi, nu s-a schimbat nici dupa „revolutia demnitatii” – continuam sa fim impartiti in „moldoveni” si romani, pentru a nu fi cea de-a doua minoritate nationala din Ucraina, pentru a nu fi ceea ce suntem, ce au fost parintii, buneii si strabuneii nostri.
[tp_product id=”201976584″ feed=”396″]
De aceea ar fi bine sa ne unim toti romanii si chiar „moldovenii” din actuala Ucraina sub un singur crez si ideal national – „Suntem romani si punctum”, „ limba moldoveneasca” nu exista in sensul terminologic si stiintific al cuvantului. Glotonimul „limba moldoveneasca” e o provocare sociala pentru a crea tensiuni interetnice in Ucraina, o diversiune economica pentru a scoate bani din Bugetul de Stat, pentru a discredita Ucraina ca stat ce tinde la integrarea in structurile europene. Avem o limba frumoasa si dulce, ca un fagure de miere, mostenita din strabuni – LIMBA ROMANA.
Autor: Felicia NICHITA-TOMA
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.