RSS

Încă un film antiromânesc făcut …

Încă un film antiromâ…

Gelu Vișan: "Aceiași occidentali…

Gelu Vișan: "Aceiași …

Aurelian PAVELESCU: "Noul partid…

Aurelian PAVELESCU: "…

"Băieții deștepți" din energie a…

"Băieții deștepți" di…

Liviu Pleșoianu: "Țara mea NU ex…

Liviu Pleșoianu: "Țar…

771 de lumânări aprinse și o tro…

771 de lumânări aprin…

Ce mesaje năstrușnice mai transm…

Ce mesaje năstrușnice…

USR vânează locul celor de la AL…

USR vânează locul cel…

Liviu Pleșoianu, mesaj acid pent…

Liviu Pleșoianu, mesa…

Ieșenii sunt invitați la inaugur…

Ieșenii sunt invitați…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
m@dd laptop
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Ordinea Grossraum

Print Friendly, PDF & Email

Introducere

Pana de curand, teoriile geopolitice ale juristului și filosofului german de secol XX Carl Schmitt au fost neglijate. Doctrina sa de inceput a jurisprudenței decizionismului, prin care suveranul este definit ca ”cel care decide asupra excepției”, a atras atenția in mod deosebit. La fel a fost definiția sa a ”politicului”, ca distincție potențial letala dintre amic și inamic. Recent, cu toate acestea, lucrarile sale de geopolitica au fost recunoscute ca la fel de demne de atenție.

Concepția lui Schmitt despre pamant ca sursa a oricarei adevarate legi este similara cu ideile exprimate in conversația dintre sultanul otoman și prințul valah in Scrisoarea a III-a a lui Eminescu.

La fel ca Eminescu, Schmitt adesea vedea apele in termeni siniștri, demonici. O influența comuna asupra ideilor lor despre razboi putea fi cea a lui Clausewitz, pe care Schmitt il menționeaza ca sursa de inspirație in alte texte ale sale. (Sa ne amintim ca Eminescu a studiat in Prusia lui Bismarck).

Ideile lui Schmitt despre pamant și popoare sunt de asemenea intr-un anume fel similare celor pe care le are Corneliu Zelea Codreanu in Pentru legionari, iar ideile ganditorului german despre aproprierea pamantului au influențat familiaritatea și admirația lui pentru Mircea Eliade.

Lucrul acesta este clar in lucrarea lui Schmitt The Nomos of the Earth (1950). Cu toate acestea, ideile lui Schmitt despre națiunile pamantului și cele maritime dezvoltate inainte de 1950 pot fi detectate deja in cartea sa din 1938 The Leviathan in the State Theory of Thomas Hobbes. In The Nomos of the Earth Schmitt explica ideile sale asupra acestor subiecte:

”In limbaj mitologic, pamantul a devenit cunoscut ca mama a legii. Lucrul acesta semnifica o intreita radacina a legii și dreptații… pamantul este legat de lege in trei feluri. El conține legea in el insuși, ca rasplata a muncii; el face vizibila legea la suprafața sa, prin granițele fixe, și el susține legea deasupra lui insuși, ca un semn public al ordinii.

Legea este legata de pamant și apropiata de pamant… Marea nu cunoaște o așa de evidenta unitate a spațiului și legii, a ordinii și orientarii… Vasele care aluneca pe mare nu lasa urme… Marea nu are caracter, in sensul originar al termenului, care vine din grecescul charassein, care inseamna a grava, a imprima, a marca.

Marea este libera… La origine, inainte de nașterea marilor puteri ale marii, axioma ”libertatea marilor” insemna ceva foarte simplu, anume ca marea era o zona libera pentru praduit. Aici, piratul putea sa-și desfașoare comerțul sau murdar cu conștiința impacata”.

In studiul sau controversat din prima parte a celui de-al Doilea Razboi mondial Ordinea Grossraum (1939-1941), Schmitt menționeaza Romania de mai multe ori și pare ca apara infamele rearanjamente teritoriale din 1940, dar remarca sa preliminara laudativa și criptica din iulie 1941 este ambigua și poate sugera implicit critica acestor aranjamente teritoriale.

In remarca preliminara, Schmitt sugereaza subtil ca Operațiunea Barbarossa i-a dat dreptate intrutotul (el nu explica exact cum anume). In orice caz, aceasta este singura remarca contemporana pe care a facut-o despre razboiul de pe frontul de rasarit, un subiect care de altfel ii displacea.

Ca și Ștefan cel Mare, Schmitt credea ca orice țara incercuita care dorea sa fie o putere respectata trebuia sa evite instinctiv un razboi pe mai multe fronturi, mai ales in direcții opuse.

Ordinea Grossraum demonstreaza ca Schmitt a conceput multe dintre ideile sale despre geopolitica și legea internaționala cu cel puțin o decada ca ele sa se extinda apoi și sa fie aplicate lumii post-belice in The Nomos of the Earth.

Conceptul sau despre un Grossraum (spațiu mare) protejat de o națiune puternica, pe care el il numește un Reich, a fost parțial influențat de doctrina americana a lui Monroe din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, Schmitt a criticat Statele Unite pentru abandonarea doctrinei Monroe originare in favoarea unui imperiu global in secolul al XX-lea.

Romania nu a fost niciodata un Reich in sensul descris de Ordinea Grossraum – adica un subiect și nu doar un obiect al unui mare spațiu geopolitic. Au fost mulți mari conducatori romani, dar numai doi au aspirat ca Romania sa devina un Reich și nu doar un stat național.

Mihai Viteazul a fost primul dintre aceștia; Codreanu a fost cel de-al doilea. Ambii au fost uciși inainte de a atinge acest țel. Va mai fi oare un al treilea lider cu viziunea unei Romanii ca Reich, și, daca va fi așa, va trai acest lider destul pentru a face din aceasta viziune o realitate? Viitorul Romaniei depinde de acest lucru.

Nimic nu poate fi mai indepartat din punctul de vedere al acestei traduceri ca incurajarea persistenței afrontului pentru pierderile teritoriale din 1940.

Sunt deja prea mulți experți despre plangerile romanești impotriva Rusiei și Ungariei, și nu sunt destule idei pentru o banca naționala libera, o industrie de aparare de temut și alte noi instituții care ar putea aduce națiunii romane respect și auto-suficiența intr-o lume nemiloasa.

Aceste lucruri, alaturi de considerațiile spirituale, sunt necesitațile intime ale unei națiuni și ale unui stat. Scrierile lui Schmitt reprezinta o cheie pentru necesitațile exterioare.

Autor: Amory Stern

Cititi intreg articolul pe www.estica.eu/article/ordinea-grossraum

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline