“Servus”, așa zisa formă “politicoasă de salut”, deși provine din latinescul servus, care înseamnă “servitor”, a ajuns în Transilvania prin limba germană, fiind utilizată în țările germanofone într-o perioadă în care nobilimea europeană era foarte puternic influențată de ideile umanismului, punându-se accent pe reînvierea limbilor antice precum latina sau greaca.
Cuvântul “servus”, utilizat astăzi ca formă de salut în Transilvania, este o elipsă a expresiei latinești ego sum servus tuus (în traducere ad litteram „eu sunt servitorul tău”). La originile sale, salutul acesta era folosit numai între barbați și el era adresat NUMAI dinspre inferior către superior(stăpân).
De ce un român ar trebui să nu mai salute NICIODATĂ cu Servus
Iată de ce un roman care înțelege cu adevărat sensul ascuns și meschin al acestui “salut” nu ar trebui să mai salute NICIODATA cu “servus”! Slugile aflate în cautare de stăpân, care se complac în situația de a se umili, fie ca acel stăpân este Ungaria sau Austria, o pot face în continuare.
“Valahii, pe de altă parte, chiar dacă din punct de vedere numeric reprezentau o forță, nu erau priviți în nici un sens ca fiind “o națiune politică”, ci doar ca pe o națiune de supuși.(..)
În vremurile de odinioară ei trebuie sa fi fost servitori buni (n.r. țăranii români din Transilvania), pentru că atunci când domnul Paget a călătorit prin Transilvania a întâlnit o contesă care se lamenta de schimbarea vremurilor.
Țăranii, și valahii în particular, nu mai erau la fel de respectuoși pe cât obișnuau să fie. În vremurile bune de odinioară ea iși amintește cum pășea către biserică pe spatele țăranilor, care îngenuncheau jos în noroi pentru a-i permite ei să pășeasca peste ei fără a-și murdări pantofii.“, fragmente din “Hungary and the Hungarians” de Forster Bovill, carte aparuta in 1908
Slugi am fost destul, e vremea ca românii să ridice capul sus și să-și arate demnitatea. Ori câtă vreme vom continua să tolerăm excesele de slugărnicie și să ne compromitem în astfel de situații, sunt slabe speranțe să ne recăpătăm cu adevărat demnitatea de a fi români.
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Showing 1-8 of 13 Books
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
