Lupta romanilor ardeleni impotriva maghiarizarii fortate: “Ungurii vor sa ne fure toate scolile si sa aduca pe capul nostru invatatori si profesori unguri”

Lupta romanilor ardeleni impotriva maghiarizarii fortate: “Ungurii vor sa ne fure toate scolile si sa aduca pe capul nostru invatatori si profesori unguri”.

Vreo zece tarani romani din judetele Nasaud si Bistrita au plecat la Viena ca delegati ai comunelor graniteresti, sa vada pe imparatul lor si sa-i ceara dreptate.

Acestia zece, care erau alesi ca pe spranceana, toti sateni fruntasi, cu plete albe, cu pieptul plin de decoratii castigate prin diferite razboaie. Toti acestia, oameni cu dare de mana si cu mare trecere printre ai lor, au fost martorii oculari ai razboaielor purtate in veacul nostru, de catre imparatii Austriei. Insusi Frantz Iosef, actualul imparat, in doua randuri se afla in fruntea lor si tot de atatea ori le-a multumit cu lacrimi in ochi pentru vitejia cu care s-au luptat.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Lupta romanilor ardeleni impotriva maghiarizarii fortate: “Ungurii vor sa ne fure toate scolile si sa aduca pe capul nostru invatatori si profesori unguri”

Si ca sa dovedeasca parinteasca si imparateasca sa ingrijire pentru voinicii graniceri romani, a ridicat pe cei mai viteji dintre dansii la mari demnitati, avandu-i mereu la dreapta sa. Astfel, generalii baron Leonida Pop, Traian Doda si colonel baron Misu, toti fii de graniceri, au fost timp indelungat cei mai cuminti sfetnici ai imparatului.

Era dar indreptatita nadejdea acestor zece eroi, ca bunul lor imparat le va dovedi si de asta data dragostea sa pentru dansii.

“Prea inaltate imparate! Venim astazi la Maria Ta sa ne plangem de stapanirea noastra ungureasca. Mosiile si fondurile pe care noi granicerii le-am castigat prin munca si sudoarea noastra, a mosilor si a stramosilor nostri, stapanirea ungureasca vrea sa ni le ia.
Pe multi dusmani am biruit cu Maria Ta si cu toti ceilalti prea mariti imparati, D-zeu sa-i odihneasca, si prisosul castigurilor noastre l-am pus cu totii la o parte pentru alte vremuri. Si acum dupa multe sute de ani, avem bogatii mari, de unde facem scoli si pe baietii nostri mai cu dragoste de carte ii purtam prin scolile cele mari de la Viena.
Si acum ungurii vor sa ne rapeasca bogatia noastra, vor sa ne fure toate scolile si sa aduca pe capul nostru invatatori si profesori unguri, care nu stiu sa graiasca stramoseasca noastra limba.
In genunchi te rugam prea inaltate imparate ca dreptate sa ne faci.”

Si imparatul le-a fagaduit si bietii graniceri au crezut vorbele imparatesti. Dar ce dezamagire! Abia ajunsi acasa au vazut cu ochii ca vorbele imparatului nu platesc nici un ban rau si bogatia, scolile si muzeul, in care isi pastrau armele cu care s-au luptat, au fost rapite de catre stapanirea ungureasca.

Si de acum incolo, vitejii graniceri, vor trebui, din mila imparatului, sa se lepede de limba si credinta lor si sa se faca unguri. Dar ei mai bine vor muri, decat sa faca si acum pe voia imparatului.

Ziarul Lupta, 4 aprilie 1891

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

De ce fug romanii din tara? Doi politisti au pus un satean sa sasaie ca sarpele!

mie apr. 5 , 2017
De ce fug romanii din tara? Doi politisti au pus un satean sa sasaie ca sarpele! Multi dintre noi ne intrebam adeseori de ce ne pleaca romanii din tara in numar atat de mare. Nu toti romanii pleaca din tara din cauze economice, sau din cauza unor domenii de activitate […]
De ce fug romanii din tara? Doi politisti au pus un satean sa sasaie ca sarpele!

Poate vă place și:

libris.ro