Prutul asta ne desparte, Prutul asta n-are moarte? Dar ne-om pune noi candva, si cu gura l-om seca! Unirea cu Basarabia a fost pentru Romania ingenuncheata o reculegere si in acelasi timp o imbarbatare.
“Prutul ista ni disparti,/ Prutul ista n’are moarti?/ Dar ne-om pune noi candva/ Si cu gura l-om seca!…”, acesta era cantecul de altadata al moldovenilor de pe cele doua maluri ale raului de granita.
Pe malul stang al Prutului se vede totusi din plin in unele locuri urma si “opera” stapanirii rusesti. Satele de romani neaosi, razesii marilor domnitori ai Moldovei, au rezistat cu stoicism rusificarii, insa in punctele strategice si comerciale, de interes economic si administrativ, s-au ridicat alaturi de asezarile romanesti de bastina, localitati cu populatie ruseasca din import, in principal recrutata si relocata din randul popoarelor proaspat rusificate de pe intreg cuprinsul Imperiului Rus.
Prutul asta ne desparte, Prutul asta n-are moarte? Dar ne-om pune noi candva, si cu gura l-om seca!
Unul dintre cele mai edificatoare exemple este cel al localitatii Ungheni de langa Prut. Langa “Unghenii Romani”, cu casele cu prispe cu lut, acoperite cu stuf si cu scranciob in mijlocul satului, unde pe ulite se vorbea inca aceeasi limba, dulce si domoala ca pe si pe malul drept al Prutului, cupetii rusi, targovetii evrei si functionari ai Imperiului Rus au ridicat “Unghenii Rusi”, in care s-au salasluit o mana de oameni, care n-au avut niciodata vreo legatura cu pamantul Basarabiei.
Bibliografie/Sursa:
[1] “Cruciati, tirani si banditi in Rusia sovietelor”, Elie Bufnea, 1931
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.