Ioan Buteanu, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională
Ioan Buteanu, martir al luptei romanilor ardeleni pentru unitate nationala
Printre multii eroi ai romanilor ardeleni, insa mai putin pomeniti decat ar fi cazul, se numara si Ioan Buteanu, unul dintre liderii revolutionarilor români transilvaneni de la 1848, prefectul legiunii Zarandului in perioada 1848 – 1849, spanzurat de catre maiorul ungur Hatvani (n.r. Hatvany) la Iosaș (n.r. astazi Iosășel) la 23 mai 1849.
Cu toate ca in anul 1849 se declarase armistitiu intre revolutionarii maghiari si motii lui Avram Iancu, un detasament de revolutionari unguri aflati sub conducerea maiorului Imre Hatvani a intrat prin surprindere in Abrud, unde i-au dezarmat pe romani si s-au dedat la atrocitati, iar pe prefectii romani Ioan Buteanu si Petru Dobra i-au luat prizonieri.
In timp ce prefectul Petru Dobra a fost impuscat la Abrud, Ioan Buteanu a fost dus si inchis la Brad.In timpul retragerii sale prin Baia de Cris,Hălmagiu si Gurahonț, maiorul Hatvani l-a spanzurat pe prefectul Buteanu fara judecata, in data de 23 mai 1849.
In anul 1934 s-a ridicat la Gurahonț un monument tip troita din piatra, inchinat celui care a fost prefectul Zarandului, revolutionarul pasoptist Ioan Buteanu.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsIoan Buteanu, martir al luptei romanilor ardeleni pentru unitate nationala
Foarte interesante, atat din punct de vedere istoric cat si din punct de vedere al relatiilor existente intre liderii revoluționarilor români transilvăneni sunt scrisorile trimise lui Avram Iancu de catre prefectul Zarandului, Ioan Buteanu:
[legend title=”Prima scrisoare” style=”4″]Frate Iancu!Fiindca circumstarile negresit poftesc aici o putere foarte mare, multe amenintari venindu-ne de la hotar, cu o vorba suntem in primejdie, pentru aceea frateste te rog, cum vei primi aceasta epistola, cu cea mai mare graba si aspra porunca sa randuiesti ca din Sohodol toti puscasii cati se afla sa porneasca catre Blajeni, pe cari daca nu altmintrelea cu pedepsii mortii pe toti luandu-i, cu cari urmeaza ca in joc coborand pe Bulzesteni, asa incat mai putin sa fie in numar de 200 de puscasi. Acestia toti sa fie sub comanda lui Schuster. Pe maine seara negresit sa fie aicea in Baia-de-Cris, unde il vom astepta. Apoi si aceea sa faci in stire precum ca acei puscasi ce vor veni, din ziua ce vor sosi aicea, tot insul va capata 8 cr. (n.r. creitari) in argint pe zi si painea sloboda.
Si din nou pentru ca sa nu ramanem in nevoie, cu toate puterile te sileste.
Te roaga al tau Ioan Buteanu
Baia-de-Cris 22 11 1848 Prefect
[/legend]„Principiul nostru este libertate nationala, sau moarte!”, spunea Ioan Buteanu
Frate Iancule!
Tribunul Corches mi-a scris, cum ca puscasii cari se afla aicea, sa ti-i trimit indarapt. Eu cati au fost, i-am trimis. Cealalta mare parte, cati au fost aici, toti au fugit acasa, baremi ca de mancare au avut, ca oamenii de aici le-au dat. Abia am 40 de oameni aici, cu cari tinem stramtorile. Primejdia iara creste din cauza ca ne-au scris oficios cum ca in Sebes au intrat 6000 de Onkentesi (n.a. voluntari) si 6 tunuri cu scop de a veni la Zarand, si ma tem ca nici militia nu ne-a veni avand treaba pe acolo. Fa dispozitie la Tribunalul din Arad ca din satele cari se tin de Abrud, sa tina paza aici la Buces, precum este la Abdrud oras, Rosia, Corna, Bucium, Carpenis, Cernita, ca altmintrelea fara primejduirea persoanei mele a sta aici, voi fi silit a ma duce la un loc mai scutit pentru mine.
Buces Ioan Buteanu
22 Ianuarie 1849 Prefect
[/legend] [legend title=”Scrisoarea manifest a prefectului Buteanu” style=”4″]Fratilor! Ungurii au navalit din toate partile pe noi. Astazi arsesara doua sate: Zdraptii si Mihailenii. Noi am tinut foc cu dansii intr-un ceas. Acum n-avem munitie; de nu-mi veti trimite, suntem potopiti. Trimite-ti-ne praf si gloante si veniti in ajutorul nostru ca n-am mai mult de 100 de oameni. (…)
Buces, 3 aprilie 1849 Buteanu
[/legend]Sursa: Glasul.info
Bibliografie:
[1] MOTII, calvarul unui popor eroic dar nedreptatit, Ion Rusu Abdrudeanu, Cartea Romaneasca, 1928
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
