Petre Dobra, martir al luptei românilor ardeleni pentru unitate națională

Petre Dobra, martir al luptei romanilor ardeleni pentru unitate nationala

Petre Dobra s-a nascut la 1817 in Zlatna si a fost unul dintre liderii revolutionarilor pasoptisti romani transilvaneni, colaborator destul de apropiat al lui Avram Iancu, prefect al Zlatnei si  jurisconsult in timpul revolutiei din 1848.

Si-a facut studiile gimnaziale in Zlatna si la Cluj, apoi a urmat studiile de drept la Târgu-Mureș si practica de avocat. La 1848 a fost numit prefect al unei legiuni romanesti, insa evenimentele l-au impiedcat sa-si organizeze legiunea.

In mai 1849, atunci cand au sosit reprezentantii lui Kossuth in Abrud, Dobra a fost unul dintre romanii care au staruit cel mai mult sa se ajunga la un armistitiu intre romani si unguri. Cu toate acestea, chiar Dobra a fost cel dintai care a cazut jertfa propriei sale increderi in intentiile ungurilor. 

Pe 8 mai 1849, un ofiter cu 10 honvezi l-au inchis, torturandu-l intr-un mod bestial. Dobra, nebun de durere, sari de la etaj pe fereastra jos in strada, unde il impusca una dintre santinele.

Petre Dobra, martir al luptei romanilor ardeleni pentru unitate nationala

[alert-announce]”Pe avocatul Petre Dobra il chinuira honvezii, care il pazeau in arest, si-l adusera la atata disperare, incat omul sari din etaj in pardoseala strazii, unde fi omorat prin puscaturile honvezilor”, [1][/alert-announce] [one_half] [/one_half] [alert-success]”In Ziua de 23 octombrie (n.r. 1848) Romanii din regiunea Zlatnei, satui de brutalitati, batai si inchisori, dupa ce primisera ordinul de dezarmare a generalului Puchner, au si plecat la Zlatna, pentru ca sa ia armele de la Unguri. Tinutul intreg este locuit numai de Romani si chiar in Zlatna Romanii sunt in mare majoritate. Insa colonia de functionari, meseriasi si alti maghiari, nemti si armeni, tocmai pentru ca era mica, s-a ingrijit inca din primavara ca sa se armeze bine. Prefect ale acelei regiuni era tanarul avocat Petre Dobra, numit numai de cateva zile, prin urmare nu avuse timp sa armeze si sa discplineze cetele. Cativa tineri s-au pus in locul lor si sositi la Zlatna au somat pe Unguri sa depuna armele. Dupa lungi parlamentari se ajunse la invoiala ca sa se incheie un armistitiu pana dupa amiaza.

Romanii, increzatori in cuvantul dat, s-au risipit in oras, iar altii ramanand pe loc si-au scos merindele din desaga, incepand sa manance. Ungurii perfizi, profitand de acest lucru, si-au calcat cuvantul atacand pe Romani, omarand multi dintre dansii si ranind pe altii. In prima spaima Romanii au fost scosi din oras, afara insa reculegandu-se s-au adunat din nou si inversunati  si clocotind de razbunare s-au aruncat asupra Ungurilor, care nemaiputand sa reziste Romanilor, au dat foc orasului si au luat-o la fuga. Ajunsi pe drum de Romani si anume in satul Presaca, la 8 km de Zlatna, au fost macelariti aproape toti. Scriitorii maghiari socotesc numarul conationalilor lor ucisi la Presaca la 640 capete.“[/alert-success]

Sursa: Glasul.info

Bibliografie:

[1] MOTII, calvarul unui popor eroic, dar nedreptatit – studiu istoric-politic, Ion Rusu ABRUDUEANU