RSS

Ion Coja: "Marx & Engels ne-au c…

După 1990, pe Interne…

După Bogdan Diaconu, apare o nou…

Alternativa Dreaptă s…

Gheorghe Piperea: "Marile bănci …

Tot mai multe dintre …

Deși este un demers nelegal și a…

Dezbinarea românilor …

Monica Macovei se face vinovată …

Printr-o dublă măsură…

Liderii antiromâni ai UDMR din j…

Protestul românilor f…

«
»
TwitterFacebookPinterestGoogle+
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (Nu există încă evaluări)
Se încarcă...

Stefan cel Mare si Mihai Viteazul, intemeietorii Bisericii romanilor din Ardeal

Print Friendly, PDF & Email

Stefan cel Mare si Mihai Viteazul, intemeietorii Bisericii romanilor din Ardeal

Un lucru mai putin cunoscut din istorie este faptul ca Stefan cel Mare este ctitorul unora dintre bisericile ridicate pentru romanii din Ardeal. Doua dintre lacasurile de cult ridicate de domnitorul Moldovei se afla chiar in inima Transilvaniei, in judetul Cluj, la Feleac si respectiv la Vad.

In urma unui tratat semnat de catre Stefan cel Mare cu Matei Corvin, domnitorul Moldovei primeste in proprietatea sa doua domenii in Ardeal: Cetatea de Baltă si Ciceu, inclusiv cateva sate. Astfel iau fiinta cele doua episcopii de la Feleac si Vad, aflate sub protectia Tarii Moldovei si a suveranilor acesteia.

Transport gratuit la orice Maggi Pack cumparat

Stefan cel Mare si Mihai Viteazul, intemeietorii Bisericii romanilor din Ardeal

Biserica arhiepiscopala din Feleac a fost construita, conform traditiei, cu ajutorul material si moral al lui Stefan cel Mare, in timpul arhiepiscopului Daniel, in jurul anului 1488, potrivit academicianului dr. Marius Porumb. Asezata pe o colina ce domina satul si permite o larga vedere spre drumul Clujului, biserica cu hramul “Sfanta Paraschiva”, a suferit putine modificari, fiind doar amplificata spre vest, cu ocazia restaurarilor din 1922.

Biserica Ortodoxă "Sf.Paraschiva" (Feleacu, Cluj), Foto: Ana Maria Catalina, commons.wikimedia.org/

Biserica Ortodoxă “Sf.Paraschiva”
(Feleacu, Cluj), Foto: Ana Maria Catalina, commons.wikimedia.org/

In cinstea marelui domnitor al Moldovei, sculptorul Vasile Rus-Batin a realizat doua busturi ale lui Stefan cel Mare pentru fiecare ctitorie a sa din Transilvania, unul amplasat la Feleac lângă biserica ortodoxă „Sf.Paraschiva”, iar celalalt la Vad.

Bustul lui Stefan cel Mare de la Vad, Foto: vadulstefanian.wordpress.com

Bustul lui Stefan cel Mare de la Vad, Foto: vadulstefanian.wordpress.com

„Țara toată, și împreună cu dânsa, întreaga Românime sărbătorește amintirea lui, prăznuind al patrulea centenar al vieții lui cele dincolo de mormânt. Și de la un capăt la altul al țării lui, pe care el cu mândrie o numea ”poarta creștinătății”, din înălțimile celor 44 de mânăstiri și biserici ce le a ridicat spre lauda lui Dumnezeu pentru biruințele sale, răsună tânguitor cântarea de slavă a clopotelor, unită cu cântarea întregii Biserici ortodoxe-române, chemând sufletele românești la credință și virtute, care putere de viață dă și fapte mari îndeplinește. Este spre a preamări pe un erou al țării, erou al neamului, erou al istoriei.” (fragment din : Dimitrie Onciul. La Centenarul al IV-lea al morții lui Ștefan cel Mare : Cuvântare rostită în Mănăstirea Putna la 3 iulie 1904. București, Socecu, 1904; www.digibuc.ro )

In urma cu peste 400 de ani, Mihai Viteazul construia la Alba Iulia prima resedinta Mitropolitană a Mitropoliei ortodoxe a Transilvaniei

Episodul intemeierii episcopiei ortodoxe romane de la Alba Iulia cu sprijinul domnitorului Mihai Viteazul a ramas consemnata in istorie in insemnarile Sfantului Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului.

“Cand Mihai Voda, domnul Ungrovlahiei, l-a alungat pe Andrei Bathory si a luat sceptrul Ardealului, a sosit in orasul de scaun numit Balgrad (Alba Iulia) si a voit ca sa zideasca acolo, in oras, o biserica ortodoxa, insa preotii, orasenii si toti boierii, fiind de credinta latineasca (catolici), nu-i ingaduiau sa zideasca, zicand ca ei sunt de credinta dreapta si de aceea nu doresc sa aiba in orasul lor o biserica de lege straina.

Atunci domnitorul le-a spus:

„Voi nu sunteti mar­turisitori ai dreptei credinte, caci nu aveti harul Sfantului Duh in Biserica voastra. Noi insa, fiind dreptcredinciosi, avem puterea cea adevarata a harului Sfantului Duh, pe care si cu fapta suntem gata intotdeauna s-o aratam, cu ajutorul lui Dumnezeu”.

Dar ei voiau sa-si dovedeasca dreptatea prin in­fruntare de cuvinte si dispute. Ci el le-a zis:

„Nu, nu prin dispute, ci cu fapta vreau sa o dovediti, altfel va voi arata eu, intru incredin­tarea tuturor”.

Iar ei i-au spus:

„Cum sa ara­tam? Caci nu e cu putinta sa dovedim decat cu cuvantul Sfintelor Scripturi”.

El le-a zis:

„in dispute este osteneala fara de capat, dar noi, fara infruntari de vorbe, putem usor sa dovedim cu ajutorul lui Dumnezeu. Haideti, zice, in mijlocul orasului si acolo sa ni se aduca apa curata, iar arhiereul meu si pre­otii sai o vor sfinti in vazul tuturor. Tot asa vor face si ai vostri, deosebit, si, sfintind-o, o vom pune in biserica voastra cea mare, in vase osebite, pe care le vom astupa si le vom pecetlui cu pecetile noastre, pecetluind si usa bisericii pentru 40 de zile. Si a cui apa va ramane nestricata, ca si cum de-abia ar fi fost scoasa din izvor, credinta aceluia este dreapta, iar daca apa cuiva se va strica, cre­dinta lui este rea. Daca apa mea va ramane nestricata, cum nadajduiesc ca ma va aju­ta Dumnezeu, voi nu o sa va impotriviti si o sa-mi ingaduiti sa zidesc biserica, iar daca nu, faca-se voia voastra, n-am s-o zidesc”.

Ei au strigat cu totii intr-un glas:

„Bine, bine sa fie asa!”.

Si a doua zi, dimineata, a iesit domnitorul cu toti boierii si curtenii sai in piata, cu episcopul si cu preotii, slujind litia dupa obicei, cu cruci, cu lumanari si cande­le. Si, ajungand la locul pregatit, au savarsit marea sfintire a apei, rugandu-se cu totii lui Dumnezeu, cu lacrimi si suspine, sa prosla­veasca dreapta credinta, iar pe cea rea sa o faca de rusine.

Tot in piata, dar de o parte, in fata tuturor, latinii au sfintit apa si au sarat-o. Dupa care, astfel sfintindu-si apa, fiecare a turnat apa lui sfintita In cate un vas osebit, apoi si-au pus pecetile pe am­bele parti ale vaselor, le-au dus si le-au pus in biserica cea mare, au incuiat usile, le-au pece­tluit si au plecat. in fiecare zi, domnitorul cu episcopul, cu preotii si cu toti dreptcredinciosii se rugau, postind.

Tot asa au facut si latinii. Si dupa ce au trecut 25 de zile, Dumnezeu i-a dat episcopului un semn. El a venit la domnitor si i-a zis: „Doamne, cheama-i pe latini si pe preotii lor si nu astepta ziua a patruzecea, cea hotarata.

Sa mergem la biserica, desfacand pecetile, sa deschidem usile. Vei vedea harul lui Dumnezeu, iar robii lui, care isi pun cu adevarat nadejdea in El, nu se vor face de ru­sine”.

Domnitorul, deci, chemandu-i pe toti, pre­cum l-a sfatuit episcopul, a mers la biserica si, deschizand usile, au intrat cu totii. Mai intai, episcopul ortodox, inge­nunchind, s-a rugat cu lacrimi la Dumnezeu, zicand:

„Doamne, Dumnezeule, Unul in Sfanta Treime slavit si preamarit, precum inainte vreme pe dreptul tau Ilie l-ai auzit vestind cu foc adevarul Tau si i-ai rusinat pe cei de rea credinta, auzi-ma acum si pe mine, robul Tau nevrednic, dimpreuna cu toti robii Tai de aici, nu pentru vrednicia noastra, pe care nu o avem, ci pentru sla­virea numelui Tau sfant si pentru intarirea credintei noastre, care este adevarata credinta in Tine, arata intreg harul Sfantului Duh in apa aceasta, ca prin nestricaciunea adevarata al Sfantului Duh. Caci Tu esti singurul Care pe toate le binecuvintezi si le sfintesti, Dum­nezeul nostru, si slava Tie inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin”.

Ridicandu-se si cantand:

„Doamne, lumina Nea si Mantuito­rul meu, de cine sa ma tem?”,

a rupt pece­tea vasului cu apa sfintita si, uitandu-se la ea, a gasit-o mai curata si mai limpede decat inainte, cu mirosul neschimbat, ca si cum ar fi fost luata dintr-un izvor curgator, dupa care a strigat, zicand:

„Slava Tie, Dumnezeul nostru, Care Ti-ai plecat urechea la rugaciu­nile noastre, marire Tie, Care slavesti Biserica Ta, slava Tie, Care intaresti cu slava credinta cea dreapta si nu ne-ai facut de rusine in asteptarile noastre”.

Si a zis catre toti:

„Veniti sa vedeti cum a stat aceasta apa atatea zile, ramanand nestricata datorita ha­rului Sfantului Duh, si incredintati-va ca adevarata este credinta noastra ortodoxa”.

 

Iar latinii, rugandu-se si facand slujba dupa cum le era obiceiul, au rupt pecetea vasului in care se afla apa lor si, cum l-au destupat, toata biserica s-a umplut de du­hoare, ca s-au inspaimantat toti latinii si au strigat cu uimire:

„Adevarata este credinta greceasca pe care o tine domnitorul. Sa-si zideasca, deci, biserica in orasul nostru, caci, fiindca nu i-am ingaduit, Dumnezeu s-a maniat pe noi si ne-a imputit apa”.

 

Si astfel facuti de ocara, latinii si preotii lor s-au imprastiat cu mare rusine, iar unii din­tre ei s-au convertit la credinta ortodoxa. Iar, domnitorul, cu episcopul sau, cu preotii, cu toti boierii si ostasii sai, plin de bucurie si feri­cire, s-au intors la curte, slavindu-L si multumindu-I lui

Dumnezeu pentru minunea ce a fost pentru intarirea adevaratei credinte orto­doxe. in aceeasi zi a facut un mare ospat pen­tru intreg orasul si pentru toata oastea sa.

Toti locuitorii Tarii Ardealului, cu jura­mant, s-au aratat bucurosi sa zideasca bi­serica si sa nu o darame niciodata. Deci, domnitorul a inceput indata zidirea…”

Sursa: Glasul.info

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.

loading...

Comentarii

comentarii

Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta

Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info
Inline
Inline