La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI

La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI

La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI

Se trăgea dintr-o familie macedoromână, emigrată în Ungaria şi în Banat la sfîrşitul secolului al XVII-lea, din Moscopole, Macedonia.

A fost crescut de mama sa, Ecaterina, care i-a însuflat o educaţie românească şi ortodoxă, şi a studiat sub supravegherea studentului Atanasie Marienescu, doctor în drept, viitorul academician. Studiile secundare le-a urmat la liceul piariştilor din Pesta, după care a studiat dreptul la Universitatea din Pesta. În aceeaşi perioadă, Alexandru a întreprins o serie de călătorii în Elveţia şi Belgia, două ţări polietnice, cu scopul de a studia legislaţia egalităţii drepturilor naţionalităţilor conlocuitoare.

La 4 NOIEMBRIE 1841 S-A NĂSCUT LA PESTA ALEXANDRU MOCIONI

A debutat în politică la vîrsta de numai 24 de ani, devenind deputat în mai multe legislaturi din Camera Ungară a Parlamentului de la Budapesta. Discursurile sale în cadrul Parlamentului maghiar l-au făcut unul dintre cei mai faimoşi, dar şi cei mai redutabili adversari politici, deoarece proiectele sale de lege vizau direct protejarea drepturilor naţiunilor conlocuitoare din Ungaria Mare, mai ales protejarea drepturilor românilor.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


[alert-warning]Cititi si: CATRE INTELIGHENTIA ROMANA DIN BUDA-PESTA[/alert-warning]

Crezul său politic era cooperarea dintre naţiuni şi combaterea poziţiei partidelor care se opuneau recunoaşterii drepturilor celorlalte naţiuni. Datorită acestui fapt, la 3 iulie 1870, ziarul Hon, în semn de apreciere pentru stilul discursului său, îl numeşte “atletul libertăţii”. Printre altele, Alexandru Mocioni a prezentat în Parlamentul maghiar primul proiect de lege pentru înfiinţarea unui teatru românesc sau petiţia tinerilor români pentru a dezbate proiectul de lege pentru înfiinţarea unei universităţi în limba română, la Cluj.

[alert-warning]Cititi si: SALON LITERAR ROMÂNESC ÎN CASA LUI GRABOVSKY DIN BUDAPESTA[/alert-warning]

Alexandru Mocioni a propus şi a sprijinit înfiinţarea, la 7 februarie 1869, a Partidului Naţional Român din Banat, al cărui preşedinte a fost timp de patru luni. Pentru a-şi propaga ideile şi a lămuri publicul în privinţa crezului său politic, el a scris în ziarele contemporane sau a combătut articole partizane scrise la Budapesta, care atacau acţiunile sale. Retragerea sa din Parlament a avut loc la 18 aprilie 1874, deoarece legislatura din acea vreme interzicea, mai nou, discutarea chestiunilor naţionalităţilor.

[alert-warning]Cititi si: ROLUL PRESEI ROMANESTI DIN BUDAPESTA IN VIATA NATIONAL-CULTURALA DIN TRANSILVANIA SI UNGARIA SECOLULUI AL XIX-LEA[/alert-warning]

Alexandru Mocioni a fost şi un om al culturii. A fost pianist, compozitor de muzică clasică şi animator cultural. În 1864, a compus Pansées Fugitives pentru pian (12 compoziții lirice cuprinse în două caiete cu câte șase piese și trei sonate). În 1893, pentru a veni în sprijinul politicii naţionale, a înfiinţat, ziarul timişorean „Dreptatea”, avîndu-l pe Corneliu Daiconovici ca director şi pe Valeriu Branişte ca redactor responsabil. În ultima parte a vieţii sale, Academia Română l-a înştiinţat că doreşte să-l primească în rîndurile sale, însă, bolnav fiind şi ştiind că nu va putea merge la Bucureşti pentru a participa la dezbateri, a refuzat propunerea.

Alexandru Mocioni s-a stins din viaţă la 1 aprilie 1909, la Birchiş, şi a fost înmormîntat la Foeni, în mausoleul familiei.

Sursa/Autor: Mária Berényi

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info