De cativa ani buni are loc un atac concertat atat impotriva Muzeului Taranului Roman cat si impotriva Muzeului Satului, un adevarat asalt impotriva identitatii culturale si nationale romanesti

De cativa ani buni are loc un atac concertat atat impotriva Muzeului Taranului Roman cat si impotriva Muzeului Satului, un adevarat asalt impotriva identitatii culturale si nationale romanesti

De cativa ani buni are loc un atac concertat atat impotriva Muzeului Taranului Roman cat si impotriva Muzeului Satului, un adevarat asalt impotriva identitatii culturale si nationale romanesti; chiar nu se gasea un alt loc „neutru” pentru difuzarea acelui film (n.a. „120 batai pe minut”)?

Credem ca mai degraba aceasta actiune este un act deliberat de provocare, ca au cautat de fapt sa provoace numaidecat o asemenea reactie. Nu este prima data cand se intampla lucruri „neortodoxe” la Muzeului Taranului Roman: in anul 2014 acolo a avut loc un „vernisaj cu portrete de …. manelisti”.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

De cativa ani buni are loc un atac concertat atat impotriva Muzeului Taranului Roman cat si impotriva Muzeului Satului, un adevarat asalt impotriva identitatii culturale si nationale romanesti 

O alta actiune provocatoare a avut loc in vara anului 2017, atunci cand la un angajat de la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” a incercat sa-i impiedice pe romanii veniti din Harghita si Covasna la Bucuresti sa intre cu steaguri tricolore in incinta muzeului.

Si gretosenia aia de „Las Fierbinti” de la Pro TV este un atac asemanator, o actiune de pervertire a tot ce mai este inca bun din cultura si traditiile romanesti de la sat.

De ani buni sunt numiti cei mai mari antiromani pentru a se „ocupa” de cultura si identitatea culturala a romanior.

Pai sa vedem mai intai cine a proptit-o pe Lila Passima la Muzeului Taranului Roman: Corina Suteu, asa numita ”mama a poneiului roz”, cunoscuta ca un cal breaz pentru actiunile sale „culturale” cu tematica antiromaneasca.

Asa ca pe undeva incidentul de la muzeu de acum cateva zile nu este deloc intamplator, ci este mai curand unul provocat si premeditat de catre aceasta gasca de antiromani (n.a. care se tot mareste de la an la an, infiltrand tot mai multe institutii), probabil cu scopul de a obtine publicitate gratuita prin autovictimizare. 

Lila Passima
Lila Passima – pagina sa de Facebook seamana cu o vitrina de propaganda a marxismului cultural

Pagina de Facebook Lila Passima seamana cu o vitrina de propaganda a marxismului cultural. Numeroase postari de pe contul sau de Facebook nu au nici macar cea mai mica legatura cu spiritualitatea sau cultura taranului roman, ci cu ideologia marxismului cultural si cu programul ideologic al progresismului.

In mainile acestei Lile, Muzeul Național al Țăranului Român este o institutie culturala care devine dintr-o presupusa institutie de promovare a culturii si valorilor identitare nationale, intr-o institutie antinationala, croita dupa tiparul „marxismului cultural”. Cei responsabili ar trebui sa ia cat mai curand masuri, altfel MȚR se va metamorfoza in viitorul apropiat intr-un alt cuibar neomarxist!

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Distorsiunea ideologica a presei mainstream: cand protesteaza progresistii e vorba de eroi militanti pentru drepturi, iar cand protesteaza altii e vorba de "crestini fundamentalisti"

mie feb. 7 , 2018
Distorsiunea ideologica a presei mainstream: cand protesteaza progresistii e vorba de eroi militanti pentru drepturi, iar cand protesteaza altii e vorba de „crestini fundamentalisti” In jur de 20 de persoane pe care sacalii de presa de la Hoitnews ii numesc „crestini fundamentalisti”, au protestat pasnic impotriva proiectiei unui film (n.r. „120 bătăi […]
Distorsiunea ideologica a presei mainstream: cand protesteaza progresistii e vorba de eroi militanti pentru drepturi, iar cand protesteaza

Poate vă place și:

libris.ro