Demitizarea unui fake news de la Oradea, batjocoritor la adresa lui Mihai Viteazul
În urmă cu câteva zile, consemnam siderați atitudinea unui jurnalist român bihorean, un text plin de batjocură, antiromânism, și de cruntă necunoaștere a istoriei naționale. Adrian Criş este numele acestui jalnic reprezentant al gazetăriei românești, despre care zilele trecute am mai scris aici.
Într-un articol intitulat „Învăţaţi istorie, tâlharilor!„, ce părea scris mai curând întru slava și preamărirea lui Ilie Bolojan, ofticat nevoie mare pentru că armata n-a vrut să legitimeze prin prezența sa profanarea statuii primului întregitor al neamului românesc, jurnalistul bihorean argumenta că statuia lui Mihai Viteazul n-avea ce căuta în Piața Unirii din Oradea:
“ … să-l facă taman pe Mihai Viteazul, care n-a călcat niciodată prin Oradea?”
Doar că … Mihai Viteazul nu numai că a „călcat” prin Oradea, ci chiar a fost o prezență importantă din istoria Cetății Oradea.
„La data de 11 decembrie 1600, în drumul spre Viena, Mihai Viteazul ajunge la Oradea, unde discută cu căpitanul cetății Pál Nyári planuri de acțiuni antiotomane. Atunci a rămas în cetate și tunul de 5 funți numit „Micul Șoim”, care, în inventarul armamentului cetății din anul 1632, figura cu precizarea „tunul lui Mihai vodă”. „
Urmăriți Glasul.info și pe Google News,,Comandantul oştilor orădene era Gheorghe Kiraly, fratele lui Albert, vechiul războinic, locţiitorul marelui căpitan, care în afară de multă pulbere şi tunuri Micul Şoim, a adus şi ghiulele mari ca să lovească cu acelea zidurile’’ .
Despre Albert Király se știe că a fost în subordinea lui Mihai Viteazul în Bătalia de la Călugăreni.
Asta dovedește cât de puțin cunoaște acest ziarist nu doar istoria românilor, ci și istoria orașului în care locuiește. Lipsa de cunoștințe nu ține loc însă nici lipsei de bun simț: cât de jenant o fi să încerci să dai lecții de istorie „tâlharilor” cât se vede nene că tu ești total la furat când vine vorba de cunoștințe istorice despre propriul tău oraș?
În schimb este foarte bine pus la punct cu propaganda maghiară pe care și-a însușit-o extrem de bine și de aprofundat. În urmă cu câțiva ani, când fusese vorba de a se ridica la Carei o statuie a lui Mihai Eminescu, fix aceeași propagandă antiromânească a fost folosită de șovinii maghiari: „Ce să caute statuia lui Eminescu la Carei, că doar n-a trecut pe aici. Să i se facă statuie la București!”. Asta spuneau extremiștii unguri la Carei în urmă cu vreo câțiva ani.
Păi să nu-ți crape obrazul de rușine cu așa român? Cum de nu se face țăndări oglinda când își arătă perfida și ipocrita sa față în ea?
Una dintre cele mai vechi mențiuni documentare despre legăturile marelui voievod român Mihai Viteazul cu zona Oradei, datează tocmai de pe la 1595, din timpul campaniei antiotomane de la Călugăreni, atunci când se menționează următoarele într-o cronică istorică:
,,La început au sosit oştile orădene sub conducerea lui Ştefan Bocskai care a adus 800 de călăreţi toţi lăncieri şi 1 200 pedestraşi’’
Despre ce era vorba: „Ștefan Bocskai, căpitanul Cetății Oradea, participă la campania din Țara Românească împotriva turcilor, cu un detașament de 800 de călăreți și 1200 de pedestrași, luând parte la eliberarea Târgoviștei și Bucureștiului și la zdrobirea turcilor la Giurgiu.”
La rândul său, în toamna anului 1598, „în timpul asediului otoman, Mihai Viteazul trimite în sprijinul Cetății Oradea un detașament de 1500 călăreți condus de Aga Lecca. Căpitanul cetății a cerut sprijin militar și habsburgilor, care trimit un detașament de circa 2000 pedestrași și 500 călăreți sub comanda generalului Melchior von Rodern.”
Am înșirat deja mai multe momente istorice și legături care atestă importanța lui Mihai Viteazul în istoria Cetății Oradea, inclusiv sprijinul militar pentru locuitorii Cetății Oradea. Și cu toate acestea, chiar un orădean să ne spună că n-a călcat niciodată prin Oradea?
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
