FAO: “Agricultura este foarte vulnerabilă la fenomene meteorologice extreme și dezastre naturale”

Agricultura este foarte vulnerabilă la fenomene meteorologice extreme și dezastre naturale. Conform unui studiu recent al FAO, în țările în curs de dezvoltare, sectorul agricol suferă în proporție de 26% din prejudiciile economice totale și pierderile cauzate de dezastrele climatice.Printre categoriile cele mai vulnerabile ale populației se numără fermierii mici care asigură peste 70% din nevoile alimentare ale lumii, urmate de întreprinderile agricole mici și mijlocii. 

Cu toate acestea, nu este întotdeauna ușor de înțeles amploarea impactului dezastrelor asupra agriculturii și mijloacelor de subzistență din mediul rural. FAO încearcă să remedieze această situație printr-o nouă metodologie standardizată pentru evaluarea daunelor și a pierderilor.

Scopul acestei metodologii este de a identifica lacunele din informațiile privind impactul catastrofelor naturale asupra agriculturii. Este destul de cuprinzător pentru a se aplica dezastrelor naturale în diferite țări și regiuni și suficient de precis pentru a lua în considerare toate subsectoarele agriculturii (culturi, zootehnie, acvacultură, piscicultură și silvicultură).

FAO a elaborat această metodologie, la cererea mai multor state, ca parte a Cadrului de la Sendai pentru  ReducereaRiscurilor de Dezastre și a mecanismului de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Metodologia va fi utilizată pentru colectarea datelor și urmărirea progreselor pentru atingerea obiectivelor globale și va oferi un instrument util pentru colectarea și interpretarea informațiilor disponibile, care vor spori gradul de conștientizare în elaborarea politicilor și luării deciziilor legate de riscuri.

Pentru a asigura monitorizarea eficientă, fiabilă și standardizată a daunelor și pierderilor legate de dezastre la nivel global în agricultură, FAO colaborează cu guvernele din întreaga lume – din America Latină și din Caraibe către Africa de Est și Asia de Sud – pentru a adopta și implementa această metodologie.

Atelierul, care s-a finalizat ieri la Kiev, este primul dintre aceste evenimente din Europa de Est și din Caucaz.Atelierul a reunit peste 30 de experți și factori de decizie din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, care au discutat despre sistemele naționale de colectare și evaluare a datelor privind daunele și pierderile cauzate de dezastrele naturale.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

4 Mai 1775 – A avut loc o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată de Poarta Otomană monarhiei habsburgice

În aprilie 1775, a urmat o convenție turco-austriacă în Constatinopole, prin care Bucovina este cedată…

5 zile ago

MAE dezminte “lista neagră” a Administrației americane referitoare la sancțiuni impuse găștii uzurpatoare

Informație zilei, lansată de către postul de televiziune România TV, este combătută și contrazisă chiar…

5 zile ago

Invitație la lectură: Secția Amazoanelor – File din istoria spionajului horthyst pe teritoriul României

Cu ceva timp în urmă am intrat în posesia unei cărți foarte interesante care redă…

6 zile ago

Melancolie

Eram și noi ca stele aprinse în boltă Clipesc fermecător și se salută Am dat…

o săptămână ago

26 Aprilie 1917 –  Memoriul de la Darnița (Kiev, Ucraina) a românilor transilvăneni prizonieri afirmă dreptul popoarelor la autodeterminare

S-a vorbit din păcate și se vorbește extrem de puțin despre un eveniment semnificativ din…

2 săptămâni ago

25 Aprilie 1954 – O situaţie aproape incredibilă, numele unor români decedați maghiarizate pe adeverințele de înhumare

Atunci când se vorbește despre maghiarizarea forțată a românilor de pe teritoriul Transilvaniei, majoritatea au…

2 săptămâni ago