FAO: “Agricultura este foarte vulnerabilă la fenomene meteorologice extreme și dezastre naturale”

Agricultura este foarte vulnerabilă la fenomene meteorologice extreme și dezastre naturale. Conform unui studiu recent al FAO, în țările în curs de dezvoltare, sectorul agricol suferă în proporție de 26% din prejudiciile economice totale și pierderile cauzate de dezastrele climatice.Printre categoriile cele mai vulnerabile ale populației se numără fermierii mici care asigură peste 70% din nevoile alimentare ale lumii, urmate de întreprinderile agricole mici și mijlocii. 

Cu toate acestea, nu este întotdeauna ușor de înțeles amploarea impactului dezastrelor asupra agriculturii și mijloacelor de subzistență din mediul rural. FAO încearcă să remedieze această situație printr-o nouă metodologie standardizată pentru evaluarea daunelor și a pierderilor.

Scopul acestei metodologii este de a identifica lacunele din informațiile privind impactul catastrofelor naturale asupra agriculturii. Este destul de cuprinzător pentru a se aplica dezastrelor naturale în diferite țări și regiuni și suficient de precis pentru a lua în considerare toate subsectoarele agriculturii (culturi, zootehnie, acvacultură, piscicultură și silvicultură).

FAO a elaborat această metodologie, la cererea mai multor state, ca parte a Cadrului de la Sendai pentru  ReducereaRiscurilor de Dezastre și a mecanismului de monitorizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Metodologia va fi utilizată pentru colectarea datelor și urmărirea progreselor pentru atingerea obiectivelor globale și va oferi un instrument util pentru colectarea și interpretarea informațiilor disponibile, care vor spori gradul de conștientizare în elaborarea politicilor și luării deciziilor legate de riscuri.

Pentru a asigura monitorizarea eficientă, fiabilă și standardizată a daunelor și pierderilor legate de dezastre la nivel global în agricultură, FAO colaborează cu guvernele din întreaga lume – din America Latină și din Caraibe către Africa de Est și Asia de Sud – pentru a adopta și implementa această metodologie.

Atelierul, care s-a finalizat ieri la Kiev, este primul dintre aceste evenimente din Europa de Est și din Caucaz.Atelierul a reunit peste 30 de experți și factori de decizie din Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina, care au discutat despre sistemele naționale de colectare și evaluare a datelor privind daunele și pierderile cauzate de dezastrele naturale.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

La 18 noiembrie 1918 a avut loc Adunarea Consiliului Național Român în clădirea în care își are acum sediul Primaria Municipiului Carei

La 18 noiembrie 1918, în clădirea Primăriei din Carei, o modestă încăpere transformată pentru o…

2 zile ago

Editorial | Când „guvernarea pro-europeană” înseamnă instabilitate, confuzie și sărăcie

După alegerile din mai 2025 și instalarea coaliției USR-PNL-PSD-UDMR, condusă de președintele Nicușor Dan, România…

5 zile ago

Editorial | Delatorii educației. Școala între frică, ideologie și control

Declarațiile ministrului Educației, Daniel David, privind monitorizarea și raportarea profesorilor care răspândesc teorii ale conspirației…

6 zile ago

Să nu ucizi cuvântul! Poetul Cristian Bodnărescu

Ultima întâlnire culturală a diasporei româneşti, dar şi unul din ultimele evenimente dinaintea crizei pe…

o săptămână ago

Andrei Popete Pătrașcu: Scrisoare deschisă către Ministrul Culturii, domnul Demeter András István

Domnule Ministru, Vă adresez prezenta scrisoare deschisă din preocupare pentru respectarea demnității instituționale și a…

o săptămână ago