“Hai să spunem lucrurilor pe nume!
Se întreabă multă lume de ce vin în Covasna sau Harghita români ”din afară”, adică din alte județe, cu prilejul sarbătorilor naționale, religioase sau locale. Răspunsul este simplu: venim să ștergem un semn de întrebare si să punem un punct, căci o altă întrebare pe care si-o pun cei care ne iau pe noi la rost, este următoarea: aici este România?
Da, aici este România. Punct. Așadar de aceea venim, pentru că în Covasna si Harghita este atacată atât identitatea românească prin fenomenul de maghiarizare si prin marginalizarea culturală, economică si religioasă a românilor cât si conceptul de stat național unitar si indivizibil din Constituție.
Venim în număr din ce în ce mai mare în Inima Țării, pentru că liderii politicii maghiare au adoptat fățis strategia obținerii autonomiei așa- zisului ținut secuiesc care ar cuprinde Covasna, Harghita, Mureș dar si localități din Bacău, Neamț, Alba.
Venim acum, în al doisprezecelea ceas aici, câteva sute sau câteva mii de români din alte județe, pentru a descuraja această politică.Rupem tendința de enclavizare a Covasnei si Harghitei si deschidem larg porțile celor două județe.
De aceea nu le convine unora că venim. Ideal pentru ei ar fi ca nimeni să nu stie ce se petrece aici, nimeni să nu vină aici, problemele să le ”rezolve” exclusiv cu românii din cele două, trei județe, relativ puțini ca număr.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsVisul acestora se spulberă atunci când realizează că problemele lor existențial-teritoriale trebuie să le rezolve cu românii din întreaga țară…cam complicată situație. În Târgu-Secuiesc spre exemplu sunt 5% români, dar dacă răsturnăm perspectiva si observăm realitatea că etnicii maghiari din Târgu-Secuiesc reprezintă un procent infim în raport cu românii din întreaga țară, atunci lucrurile stau altfel.
Bineînteles că domnii primari autonomisti înghit în sec atunci când văd că pe străzile oraselor pe care le administrează si pe care le visează în ”ținutul secuiesc” curg râuri de mii de români veniți din Bucuresti, Brasov, Ploiesti, Galați, Suceava, Galați, Deva, Craiova, Iasi, Constanța, Bacău.
Acum că tot veni vorba de Bacău, (cât de mult iubesc acest județ al copilăriei mele) ce înseamnă lăcomia unora…nu s-au mulțumit cu Harghita, Covasna, Mureș în planurile lor, ci au intrat cu ele si-n Bacău, pe la Valea Uzului, reusind astfel să-i stârnească tare de tot si pe moldovenii nostri dragi.
Ei isi vedeau de ale lor, ca oamenii…când colo, peste noapte, s-au trezit cu ”problema” maghiară în casă, venind unii din Harghita si Covasna cu lanturi si lacăte să-i oprească a intra într-un cimitir unde se odihneau bunicii si străbunicii lor căzuti în Primul Război Mondial.
Cei din Neamț, stăteau si ei linistiti, când, tot asa, pe nepusă masă, vin tot aceeasi, din Harghita, să le spună că de fapt Cheile Bicazului nu sunt ale jud. Neamț, si că acestea ar trebui să facă parte din ”tinutul secuiesc”. Bună treabă, i-au stârnit si pe nemțeni.
Dar nu s-au oprit aici, la alegeri au scos din joben voturi UDMR prin Oltenia. Câteva mii, de au rămas oltenii mască. În acelasi timp, tot vântură un Cod Administrativ (CCR a amanat dezbaterea) prin care vor să facă posibilă folosirea limbii maghiare în administrație cam în jumatate din județe țării, prin negocierea cu partidele din consilile rezultate in urma alegerilor locale.
În paralel, se plâng pe la toate organismele europene că sunt persecutați în România, chiar si atunci când sunt la guvernare. Acesti oameni pur si simplu nu se opresc. Se vor opri numai atunci când marea masă a celor cărora se adresează va constientiza pe deplin că autonomia teritorială pe criterii etnice este imposibil de obținut, din cauza faptului că românii din Covasna, Harghita si Mures au într-adevăr 20 000 000 de frați si de surori care niciodată nu-i vor lăsa singuri.
Așadar, dragi oameni care vă tot întrebați de ce venim în Covasna si Harghita, de aceea venim. ”Externalizăm” parte din ”sarcinile” românilor din județele vizate către românii din întreaga țară, producând în același timp un ”export” de românism din ”afară” în interiorul Arcului Intracarpatic. Asta înseamnă conceptul ,,Harghita, Covasna, Mureș, 400 000 de mii de români cu două zeci de milioane de frați si de surori”.
În ultimii ani am venit tot mai mulți, ori de câte ori am putut. Niciodată nu s-a strigat ceva împotriva etniei maghiare, niciodată nu am provocat nici cel mai mic incident. Intotdeauna am afirmat un lucru simplu, elementar: aici este România. Punct.
Doamne ajută!”
Autor: Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației Calea Neamului
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
