Se întreabă multă lume de ce vin în Covasna sau Harghita români ”din afară”, adică din alte județe, cu prilejul sarbătorilor naționale, religioase sau locale

“Hai să spunem lucrurilor pe nume!
Se întreabă multă lume de ce vin în Covasna sau Harghita români ”din afară”, adică din alte județe, cu prilejul sarbătorilor naționale, religioase sau locale. Răspunsul este simplu: venim să ștergem un semn de întrebare si să punem un punct, căci o altă întrebare pe care si-o pun cei care ne iau pe noi la rost, este următoarea: aici este România?

Da, aici este România. Punct. Așadar de aceea venim, pentru că în Covasna si Harghita este atacată atât identitatea românească prin fenomenul de maghiarizare si prin marginalizarea culturală, economică si religioasă a românilor cât si conceptul de stat național unitar si indivizibil din Constituție.

Venim în număr din ce în ce mai mare în Inima Țării, pentru că liderii politicii maghiare au adoptat fățis strategia obținerii autonomiei așa- zisului ținut secuiesc care ar cuprinde Covasna, Harghita, Mureș dar si localități din Bacău, Neamț, Alba.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Venim acum, în al doisprezecelea ceas aici, câteva sute sau câteva mii de români din alte județe, pentru a descuraja această politică.Rupem tendința de enclavizare a Covasnei si Harghitei si deschidem larg porțile celor două județe.

De aceea nu le convine unora că venim. Ideal pentru ei ar fi ca nimeni să nu stie ce se petrece aici, nimeni să nu vină aici, problemele să le ”rezolve” exclusiv cu românii din cele două, trei județe, relativ puțini ca număr.

Visul acestora se spulberă atunci când realizează că problemele lor existențial-teritoriale trebuie să le rezolve cu românii din întreaga țară…cam complicată situație. În Târgu-Secuiesc spre exemplu sunt 5% români, dar dacă răsturnăm perspectiva si observăm realitatea că etnicii maghiari din Târgu-Secuiesc reprezintă un procent infim în raport cu românii din întreaga țară, atunci lucrurile stau altfel.

Bineînteles că domnii primari autonomisti înghit în sec atunci când văd că pe străzile oraselor pe care le administrează si pe care le visează în ”ținutul secuiesc” curg râuri de mii de români veniți din Bucuresti, Brasov, Ploiesti, Galați, Suceava, Galați, Deva, Craiova, Iasi, Constanța, Bacău.

Acum că tot veni vorba de Bacău, (cât de mult iubesc acest județ al copilăriei mele) ce înseamnă lăcomia unora…nu s-au mulțumit cu Harghita, Covasna, Mureș în planurile lor, ci au intrat cu ele si-n Bacău, pe la Valea Uzului, reusind astfel să-i stârnească tare de tot si pe moldovenii nostri dragi.

Ei isi vedeau de ale lor, ca oamenii…când colo, peste noapte, s-au trezit cu ”problema” maghiară în casă, venind unii din Harghita si Covasna cu lanturi si lacăte să-i oprească a intra într-un cimitir unde se odihneau bunicii si străbunicii lor căzuti în Primul Război Mondial.

Cei din Neamț, stăteau si ei linistiti, când, tot asa, pe nepusă masă, vin tot aceeasi, din Harghita, să le spună că de fapt Cheile Bicazului nu sunt ale jud. Neamț, si că acestea ar trebui să facă parte din ”tinutul secuiesc”. Bună treabă, i-au stârnit si pe nemțeni.

Dar nu s-au oprit aici, la alegeri au scos din joben voturi UDMR prin Oltenia. Câteva mii, de au rămas oltenii mască. În acelasi timp, tot vântură un Cod Administrativ (CCR a amanat dezbaterea) prin care vor să facă posibilă folosirea limbii maghiare în administrație cam în jumatate din județe țării, prin negocierea cu partidele din consilile rezultate in urma alegerilor locale.

În paralel, se plâng pe la toate organismele europene că sunt persecutați în România, chiar si atunci când sunt la guvernare. Acesti oameni pur si simplu nu se opresc. Se vor opri numai atunci când marea masă a celor cărora se adresează va constientiza pe deplin că autonomia teritorială pe criterii etnice este imposibil de obținut, din cauza faptului că românii din Covasna, Harghita si Mures au într-adevăr 20 000 000 de frați si de surori care niciodată nu-i vor lăsa singuri.

PSD se îndreaptă tot mai mult către marginea prăpastiei: Viorica Dăncilă forțează Codul Administrativ prin OUG!
Protest impotriva Codului Administrativ, 29 iulie 2018, București, Piața Constituției

Așadar, dragi oameni care vă tot întrebați de ce venim în Covasna si Harghita, de aceea venim. ”Externalizăm” parte din ”sarcinile” românilor din județele vizate către românii din întreaga țară, producând în același timp un ”export” de românism din ”afară” în interiorul Arcului Intracarpatic. Asta înseamnă conceptul ,,Harghita, Covasna, Mureș, 400 000 de mii de români cu două zeci de milioane de frați si de surori”.

În ultimii ani am venit tot mai mulți, ori de câte ori am putut. Niciodată nu s-a strigat ceva împotriva etniei maghiare, niciodată nu am provocat nici cel mai mic incident. Intotdeauna am afirmat un lucru simplu, elementar: aici este România. Punct.
Doamne ajută!”

Autor: Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației Calea Neamului

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Mihai Tirnoveanu

Doctor Președintele Asociației Calea Neamului Vicepreședintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș

Lasă un răspuns

Next Post

Tudor Gheorghe votat cetățean de onoare al Bucureștiului! Cine s-a opus?

mie ian. 29 , 2020
Actualizare: “La propunerea Primarului General, Gabriela Firea, Consiliul General al Municipiului București a aprobat, în ședința de astăzi, proiectul de hotărâre privind conferirea titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului București marelui artist Tudor Gheorghe. Proiectul a fost aprobat cu 33 de voturi pentru, 7 abțineri și 3 voturi împotrivă. […]

Poate vă place și:

libris.ro