CCR a pus capăt unor practici care până de curând se împământeniseră în rândul procurorilor: unii dintre aceștia se lăsau aproape exclusiv în baza interceptărilor realizate de SRI pe mandate de siguranță națională, construindu-și cazurile aproape integral pe baza acestor interceptări.
Curtea Constituțională a României vine acuma și le spune că aceste interceptări realizate de către SRI pe mandate de siguranță națională nu vor mai putea fi folosite ca probe în dosare penale.
„CCR pune de acord textul 139, alin. 3 cu deciziile mai vechi. Nu este nimic spectaculos în decizia de astăzi. Era normal să se întâmple acest lucru. Trebuie să aveți în vedere faptul că, la Curte, nu se pot pronunța decât cu privire la textele cu care au fost sesizate”, a spus fostul președinte al CCR Augustin Zegrean, la postul de televiziune B1 TV
“Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituționale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale omului desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991”, se arată în comunicatul de presă al CCR de pe 4 februarie 2020
Pentru procurorii care își realizau dosare întregi exclusiv pe baza acestor interceptări SRI, vestea vine probabil ca un trăznet pentru ei, căci vor trebui să apeleze de acum la alte metode de anchetă și să nu se mai bazeze atât de mult pe dovezile indirecte, care nu se confirmau în realitate în totalitate: oamenii tind să spună vrute și nevrute la telefon, să mintă, sau chiar să abereze din varii motive, interceptările nefiind așadar chiar întotdeauna concludente.
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
