Comisia Europeană cere lămuriri privind decizia CCR care stipulează că legea românească are prioritate în fața celei a UE

  Comisia Europeană a trimis Guvernului României o scrisoare în care cere clarificări privind decizia CCR 390 din 2021, care neagă dreptul UE, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. Acesta este primul pas procedural spre declanșarea procedurii de infringement (sancționarea unui stat membru care nu respectă dreptul UE).

Curtea Constituțională (CCR) a decis în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR.

CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR. Practic, Curtea Constituțională a decis că dreptul intern are prioritate în fața dreptului UE, transmite R3Media.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

decizie similară a luat și Tribunalul Constituțional din Polonia la începutul lunii octombrie.

  • Textul integral al scrisorii

Domnule Ministru,

Vă scriu în legătură cu Decizia nr. 390/2021 din 8 iunie 2021 a Curții Constituționale a României, privind o excepție de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Decizia Curții Constituționale generează preocupări serioase, întrucât afectează nucleul ordinii juridice a Uniunii Europene. Prin decizia respectivă, Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării constatările Curții de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa din 18 mai 2021 în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/191, Asociația ‘Forumul Judecătorilor Din România’ și alții. De altfel, decizia a împiedicat instanțele române să pună în aplicare pe deplin legislația UE, astfel cum a fost interpretată de Curtea de Justiție, să evalueze compatibilitatea cu legislația UE a dispozițiilor naționale declarate de Curtea Constituțională în conformitate cu Constituția României și să lase neaplicate astfel de dispoziții în cazul în care se constată că acestea sunt contrare dreptului UE.

Decizia Curții Constituționale contravine principiilor fundamentale ale dreptului UE, în special principiului conform căruia dreptul Uniunii prevalează asupra dreptului național și că hotărârile Curții de Justiție sunt obligatorii pentru toate instanțele naționale și pentru toate celelalte autorități ale statelor membre. În acest mod, decizia menționată anterior contestă, de asemenea, autoritatea Curții de Justiție atunci când interpretează tratatele UE, inclusiv în ceea ce privește cerințele de independență a justiției consacrate la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Curtea de Justiție, Hotărârea din 18 mai 2021, Asociatia ‘Forumul Judecătorilor Din România’ și alții, cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/19, EU:C:2021:393. Ref. Ares(2021)6369875 – 18/10/2021 Pentru funcționarea procedurii preliminare prevăzută la articolul 267 TFUE, este indispensabil ca o hotărâre în care Curtea interpretează dispozițiile dreptului Uniunii să fie obligatorie pentru toate instanțele naționale și respectată de acestea.

În temeiul articolului 4 alineatul (3) TUE, care consacră principiul cooperării loiale, Uniunea și statele membre sunt obligate, în deplin respect reciproc, să se ajute în îndeplinirea misiunilor prevăzute de tratate. Aceeași dispoziție obligă statele membre să faciliteze îndeplinirea sarcinilor Uniunii și să se abțină de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii. Obligația prevăzută la articolul 4 alineatul (3) TUE este obligatorie pentru toate autoritățile statelor membre, inclusiv pentru toate tribunalele și curțile constituționale.

Comisia are cunoștință de faptul că, în România, nerespectarea de către judecători a deciziilor Curții Constituționale constituie o abatere disciplinară în temeiul legislației naționale și constată cu îngrijorare că au fost deschise proceduri disciplinare împotriva unui judecător care a acționat în aplicarea hotărârii Curții de Justiție din 18 mai 2021. Comisia subliniază că simpla perspectivă de a face obiectul unei proceduri disciplinare pentru conținutul unei hotărâri judecătorești este un element grav de intimidare pentru toate instanțele naționale care urmăresc să respecte cerințele dreptului Uniunii și contravine principiului independenței judiciare consacrat la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În acest sens, Comisia a luat act, de asemenea, de o decizie recent publicată a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 8 septembrie 2021, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a urmat decizia Curții Constituționale și nu a respectat hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021, fără a recurge la procedura preliminară prevăzută la articolul 267 din TFUE. Comisia constată că, în practică, decizia Curții Constituționale a golit de conținut marja de apreciere lăsată instanțelor naționale prin hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 pentru a evalua conformitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) cu criteriile stabilite de Curtea de Justiție.

Este important să se reamintească faptul că, în mai multe rapoarte privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV)2, Comisia a constatat că SIIJ a fost utilizată ca instrument de presiune asupra judecătorilor și procurorilor și că funcționarea sa continuă nu este în conformitate cu recomandările MCV. Prin urmare, Comisia consideră că această decizie a Curții Constituționale riscă să constituie un obstacol în calea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV3.

Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, JO L 354, 14.12.2006, p. 56.

Hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 reamintește că decizia MCV este obligatorie în toate elementele sale pentru România și că România este obligată să ia măsurile corespunzătoare în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza deciziei respective și, în special, de recomandările formulate în rapoartele respective. Înainte de a lua orice decizie de a face uz de competențele sale în calitate de gardian al tratatelor în această privință, Comisia solicită autorităților române să își clarifice poziția cu privire la evoluțiile prezentate mai sus. V-aș fi recunoscător dacă ne-ați transmite răspunsul dumneavoastră în termen de patru săptămâni de la primirea prezentei scrisori.

(semnătură electronică)

Didier REYNDERS

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Lasă un răspuns

Next Post

Copilărie fără pornografie. 100.000 pentru apărarea inocenței

mie oct. 20 , 2021
  Grupul de inițiativă „Copilărie fără pornografie” a transmis redacției ActiveNews un comunicat de presă prin care anunță declanșarea unei inițiative cetățenești pentru modificarea legii 196/2003 privind prevenirea și combaterea pornografiei, astfel încât minorii să fie protejați de expunerea la pornografie și ideologia de gen. Pentru ca această inițiativă să […]

Poate vă place și:

libris.ro