Pe 16 aprilie 1004, în Săptămâna Paștilor, călugării Mănăstirii Iviru vedeau Icoana „Portărița” mergând pe apă

Pe 16 aprilie 1004, într-o zi de marți, în Săptămâna Paștilor, călugării de la Mănăstirea Iviru au văzut pe mare „un stâlp de foc care se înălţa strălucitor până la cer”. Înfricoșați dar în același timp și curioși cu privire la minunea de pe ape, după mai multe zile călugării și-au făcut curaj și au pornit pe mare cu bărcile până la locul respectiv.

Ajunși aproape de locul minunii, au văzut o icoană ce mergea pe apă, în poziție verticală. Însă cu cât încercau să se apropie de ea, cu atât icoana se îndepărta de ei. Abia după câteva zile de post și rugăciune icoana s-a lăsat dusă la țărm de către călugări și amplasată în Mănăstirea Iviru.

Numele icoanei, „Portăriţa”, are de asemenea o istorie interesantă în spatele său. El se datorează faptului că deși călugării au așezat icoana în altar, în fiecare dimineață ei o găseau la poarta mănăstirii. În zadar călugării o duceau iar și iar la altar, căci icoana se reîntorcea peste noapte și o găseau dimineața din nou la poarta mănăstirii.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Din acest motiv, călugării s-au văzut nevoiți să-i zidească un paraclis la intrarea în mănăstire, unde a fost depusă şi unde se află şi astăzi. Datorită numeroaselor minuni, această icoană a ajuns cunoscută în lumea întreagă.

O copie a icoanei „Portăriţa” dusă în Rusia, secolul XVII, în timpul țarului Alexei I al Rusiei (Alexei Mihailovici)

O copie a icoanei „Portăriţa” care a fost dusă în Rusia, în secolul XVII, a vindecat-o pe fiica paralziată a țarului Alexei Mihailovici (n.r. Alexei I al Rusiei), care drept recunoștință pentru vindecare i-a dăruit Mănăstirii Iviru un metoh (n.r. un schit) în Moscova, biserica Sfântului Nicolae din Kremlin.


În România există Mănăstirea Portărița din Prilog, mănăstire ortodoxă de călugări, situată pe domeniul satului Prilog, județul Satu Mare, la un kilometru de sat, în apropiere de Mujdeni. Schitul „Portăriţa” se află la poalele muntelui Jelejnic, între munte și râul Talna, așezat între linia ferată Satu-Mare – Bixad, cu oprire la halta Mujdeni de unde mai este un km până la așezământul religios. Cu autobuzul se poate merge de la Satu-Mare spre Călinești-Oaș, cu oprire la indicator, de unde se poate merge cu mașina sau pe jos.


Galerie Foto:

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Rar s-a mai văzut guvern atât de tolomac: li se dă voie pescarilor să pescuiască în plină prohibiţie!?

joi apr. 16 , 2020
„Interzicerea exporturilor produselor alimentare de bază, praf aruncat de guvern în ochii românilor„, scrie deputatul Cristina-Elena Dinu „Guvernul continuă să adopte decizii contradictorii şi de neaplicat pentru români, printr-o serie de măsuri conţinute în documentele oficiale emise în ultima perioadă. Spre exemplu, în Ordonanţa Militară nr. 8 se stipulează că […]

Poate vă place și:

libris.ro