La 27 aprilie 1952, murea în închisoarea de la Sighet, generalul Grigore Georgescu, după patru ani și patru luni de detenție, deși sentința fusese de numai trei ani.
Un general care a luptat pe câmpurile de luptă pentru apărarea României atât în Primul cât și în cel de-Al Doilea Război Mondial, la 18 mai 1946, la vârsta de 60 de ani, este arestat și umilit de către noul regim comunist pentru a le face pe plac sovieticilor care se instalaseră neoficial la cârma țării.
Deși aflat la o vârstă înaintată, generalul Grigore Georgescu a fost supus unui val cumplit de umilințe, procese regizate, în care s-au decis împotriva sa inclusiv sentințe de confiscare a proprietăților. A fost arestat și apoi eliberat în mai multe rânduri, după acuzații penibile, fiind acuzat de sovietici că a făcut parte dintr-un “guvern criminal”, sau de “pregătirea și participarea la războiul contra URSS”.
După ultima încarcerare, cea de la data de 1 februarie 1949, de la Aiud, familia nu a mai știut absolut nimic despre el și despre situația sa. Deși în 1951 ar fi trebuit să fie pus în libertate, el a fost transferat la închisoarea din Sighetul Marmației. Abia în anul 1954 familia a aflat despre decesul în închisoare al generalului Grigore Georgescu și abia în 1956 soția generalului a primit certificatul de deces. Din certificat rezulta că soțul ei murise la 27 aprilie 1952, după patru ani și patru luni de detenție, deși sentința fusese de numai trei ani.
Așa a sfârșit un general român care se dedicase apărării României în două războiae mondiale, și din care scăpase teafăr, deși a înfruntat de mai multe ori moartea pe câmpul de luptă.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
În noaptea zilei de 26 spre 27 aprilie 1949 a avut loc asaltul Securității asupra Mănăstirii Arnota, un lăcaș de cult ortodox situat în satul Bistrița (comuna Costești) din județul Vâlcea. Mănăstirea a fost ctitorită de Matei Basarab și soția sa Elina, iar biserica poartă hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Se nimerise ca acea noapte de […]