Inundaţiile din 12-15 mai 1970 au fost unele dintre cele mai grave înregistrate vreodată în țara noastră, fiind devastate de ape mai mult de 1.500 de localități din România. Cele mai mari pagube au fost înregistrate însă în județul Satu Mare.
Pe parcursul a trei luni consecutive, din mai până în luna iulie, zeci de persoane și-au pierdut viața, iar zeci de mii de familii și-au văzut agoniseala de-o viață sub ape, animalele din gospodării înecate și duse de viiturile năprasnice care păreau pentru o parte disperată a populației că sunt trimise tocmai din iad.
Pentru multe familii din România, acea perioadă a anului 1970 semăna cu sfârșitul lumii. Autoritățile comuniste s-au văzut depășite de situație, cu toate că încercau din greu să mobilizeze forțe și resurse din toată țăra pentru a gestiona o catastrofă naturală cu care nu se mai confruntaseră niciodată până la acel moment.
Dar cele mai grave situații s-au înregistrat în județul Satu Mare, acolo unde a fost efectiv nevoie de elicoptere pentru a salva viața unor locuitori surprinși de viituri și refugiați de acoperișurile caselor sau ale altor anexe din gospodării.
“Inundaţiile din anul 1970 au afectat şi judeţul Sălaj. Astfel, în 13 mai 1970, pe râul Someş, la staţia hidrometrică Răstoci, s-a inregistrat nivelul maxim istoric de 1123 cm, debitul corespunzător nivelului fiind de cca 28 ori mai mare decât cel multianual, inundaţii catastrofale înregistrându-se pe râurile Someş, Crasna, Zalău, Sălaj, Apa Sărată, Almaş, Agrij si Barcău, fiind afectate cca 100 localităţi, 2600 gospodării, 130 obiective socialeconomice, 230 km căi de comunicaţii, 80 poduri, podeţe distruse, 22000 ha teren agricol.”, scria pe 12 mai 2010 ing.Gorgan Dumitru, directorul Sistemului de Gospodărire a apelor Sălaj, când se împlineau 40 de ani de la inundaţiile din 1970
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Se împlinesc 95 de ani de la moartea fostului primar al municipiului Iași din perioada 1914-1916, omul politic și juristul român George G. Mârzescu. La 12 mai 1926 se stingea unul dintre cei mai apreciați politicieni ai vremii, după cum ne relata Ion Gh. Duca: „singura personalitate populară din acele vremuri deoarece, în calitate […]