Despre totalitarism
Văd tot mai des pe rețelele de socializare afirmații despre conceptul de guvernare ca ceva nociv. Depinde despre ce sistem vorbim. Dacă sistemul este greșit sau de-a dreptul ticălos, atunci guvernarea este într-adevăr ceva rău. Asta este ca și cum cineva devine ateu pe motiv că vede un preot beat. Așa au putut iluminiștii și marxiștii să-și impună sistemele lor mizerabile: capitalismul și comunismul.
Cum au reușit ? Păi, dacă ne uităm în istoria destul de recentă, observăm că cele două sisteme nu au putut să se impună decât prin lovituri de stat care au avut ca avangardă canalia de uliți mânată de lozinci și etichete. Cam cum procedează astăzi neomarxiștii.
Dacă ai democrație, unde nu există continuitate în efort și nici criterii de selecție a valorilor, inevitabil se ajunge la oligarhie și în final totul sfârșeste în anarhie (dacă statul nu dă cu parul). Și atunci guvernul e într-adevăr rău.
Dacă ai comunism, atunci e un egalitarism de fațadă: lupta de clasă, divizarea sângeroasă a societății și ura, care degenerează tot în anarhie. Ca finalitate, în comunism, faptul că statul dă cu parul nu e ceva neobișnuit. Dacă ai dictatură, iar nu e bine, fiindcă avem de-a face cu voința unui singur om. Toate ar fi bune dacă omul respectiv ar ține seama de cutume, adică de valorile pe care se sprijină viața unui popor, lucru care într-o dictatură nu se întâmplă.
Tocmai aici e problema.De ce în nici unul dintre sistemele enumerate mai sus nu are cum să fie bine și inevitabil se ajunge la dezastru ? Sunt două motive principale:
Urmăriți Glasul.info și pe Google News1. Tovarășii de drum, adică idioții utili, încearcă să reformeze din interior un sistem greșit și ticălos. Un astfel de sistem nu se reformează, se schimbă cu altul. Altfel e o idioție, în cel mai bun caz.
2. Tot datorită unor asfel de sisteme, care promovează lozinci și etichete (toleranța este promovată ca o valoare, într-un sistem în care însuși sistemul își râde de ea, cum spunea Eminescu), totalitarismul (singura valoare care poate da naștere unui sistem viabil și suportabil) se trece la ”așa nu”.
Ce anume dă măsura unei valori? Persistența ei în timp. Dacă este așa, ce observăm în istoria românilor, de exemplu? Am avut un drept cutumiar, izvorât din tradiție. Și nu orice fel de tradiție. Din tradiție creștină. El s-a concretizat în Legea Țării, care a funcționat, sub o formă sau alta, timp de peste 1200 de ani.
A avut valoare ? Sigur că a avut, din moment ce până pe la 1700 nu a fost o singură răscoală țărănească, în condițiile în care țăranii români aveau dreptul să poarte arme. Deci am avut pace socială (atât de mult râvnită astăzi), deși nu era nici ,,minunatul” comunism, nici ,,prospera” democrație și nici dictatura vreunui scelerat. Atunci ce era?
Aici am avut de-a face cu un sistem autoritar, bazat pe totalitarism, adică un sistem care pleca (după formula lui Aristotel) de la întreg la parte, un sistem organic, quasiperfect, în care toate, dar absolut toate mecanismele se reglau de la sine, pentru că țineau seama în permanență de valoarea demonstrată în timp, valoare care la rândul ei izvora din dorințele și nevoile reale ale poporului.
Asta înseamnă cu adevărat să se ia în considerație ce vrea poporul, nu să-l chemi în bășcălie la urne, cum e în democrație, sau să-l prostești cu lozinci ca în comunism. Se tem de totalitarism ca dracu’ de tămâie, de-aia l-au trecut la ,,așa nu” și îl asociază, culmea, cu dictatura și comunismul.
Sistemul autoritarist totalitar este singurul care generează o reală civilizație. Celelalte sisteme, care mai de care mai scelerate, au găsit o societate civilizată, unde au introdus (cu forța sau viclenia) mizerabila inversare a valorilor.
Asta a generat crime în masă și apariția corectitudinii politice, profitând de bulversarea generală, pe care tot ei au creat-o. Astfel au ajuns oameni întregi la minte să se autotâmpească. E clar și faptul că trebuie să se împlinesască Scriptura (omul liber în acțiune să ducă până în ultimele consecințe urmările faptelor lui).Dar nici nu pot să tac atunci când văd cu câtă inconștiență și ignoranță se promovează anarhismul, ca panaceu social.
Asta și vrea oculta luciferică: să facă ordine de tip iudaic neomarxist cu ajutorul unui guvern mondial, ce trebuie sa vină după anarhia pe care aceasta o creează sub ochii noștri, distrugând înseși sistemele pe care tot ea le-a implementat, folosindu-se de setea de dreptate justificată a oamenilor – care izvorăște, ce să vezi, din totalitarism (adică dintr-un sistem organic)!
Sursa: Ion Românu, material / articol de opinie primit pe adresa redacției
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
![NOUA ORDINE MONDIALĂ[1]](https://glasul.info/wp-content/uploads/2024/03/ONU1-scaled-1.jpg)
