De ziua națională a Ungariei, Primăria Brașov a hotărât iluminarea literelor de pe Tâmpa în culorile drapelului național maghiar
Ca și cum toponimul “Tâmpa” ar veni direct la tâmpiți, edilii Primăriei Brașov au hotrărât ca de ziua națională a Ungariei să ilumineze literele de pe Tâmpa, adică tocmai însemnele Brașovului și cartea de vizită cea mai importantă din ultima vreme a orașului, în culorile drapelului maghiar.
În vreme ce de Ziua Națională a României, de 1 Decembrie, de câțiva ani buni avem de a face cu drapele negre de doliu afișate de către comunitatea maghiară, niște tâmpiți de la poalele Tâmpei s-au hotărât să pluseze, și să sărbătorească în acest fel ziua națională a unui stat vecin ostil și subversiv la adresa României, prin numeroase elemente finanțate și sprijinite de la Budapesta.
“Literele de pe Tâmpa și clădirea Primăriei Brașov vor fi iluminate în această seară în culorile roșu, alb, verde, culorile specifice drapelului național al Ungariei, pentru a marca importanța comunității maghiare în dezvoltarea orașului nostru, un oraș care de-a lungul istoriei a fost nu numai un important centru economic și cultural, ci și un exemplu de bună înțelegere între cele trei etnii care locuiau în spațiul actualului oraș, în afara zidurilor „Cetăţii” (Kronstadt, Brassó): românii din „Şchei” (Obere Vorstadt, Belgerei, Bolgárszeg), maghiarii din „Blumăna” (Blumenau, Bolonya) și sașii din „Orașul Vechi” (Altstadt, Óbrassó).
În urma deciziei Parlamentului de la Budapesta, din 1991, Republica Ungaria are trei sărbători naționale. Ziua Națională este sărbătorită pe 20 august. Este o zi importantă și marcată și de etnicii maghiari din Transilvania și Banat.
Potrivit datelor recensământului din 2011, în Brașov locuiesc încă aproximativ 23.000 de maghiari, adică aproximativ jumătate din numărul total al maghiarilor din Județul Brașov.
Facem mențiunea că, din motive tehnice, nu este vorba de o redare fidelă a drapelului, ci de o preluare verticală a culorilor, conform normelor oficiale referitoare la drapelul Ungariei.”, au scris pe facebook tâmpiții de la poalele Tâmpei, aka Primăria Brașov
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.