La data de 15 mai 1848, Ioan Buteanu ținea o cuvântare în cadrul Marii Adunări de la Blaj prin care critica intenția revoluționarilor maghiari de a “uni” samavolnic Transilvania cu Ungaria, fără a cere și acceptul populației majoritare românești.
La Marea Adunare de la Blaj, Dr. V. Bianu a prezentat rolul principalelor personalităţi paşoptiste transilvănene în Revoluția de la 1848: Simion Bămuţiu, Andrei Mureşanu, Timotei Cipariu, Aron Pumnul, G. Bariţiu, Al. Papiu llarian, apoi Avram Iancu, Buteanu, Balint şi Axente.
Ne putem imagina discursul lui Buteanu, după corespondența purtată de acesta cu revoluționarii unguri. Într-o scrisoare expediată de către Ioan Buteanu maiorului Csutak Kolom, acesta sublinia faptul că este gata pentru sacrificiul suprem pentru a apăra drepturile identitare ale românilor din Transilvania:
“Noi suntem gata sau a trăi sau a pieri, şi a ne susţine omenia şi ne oştim mai încolo pentru principiul nostru”, pentru că “(. . .) ne vom bate până la moarte ca să nu cadă pe noi blestemul nepoţilor noştri”
Ioan Buteanu
Printre mulții eroi ai românilor ardeleni, însă mai puțin pomeniți decât ar fi cazul, se numară și Ioan Buteanu, unul dintre liderii revoluționarilor români transilvaneni de la 1848, prefectul legiunii Zarandului în perioada 1848 – 1849, spânzurat de catre maiorul ungur Hatvani (n.r. Hatvany) la Iosaș (n.r. astazi Iosășel) la 23 mai 1849.
Cu toate că în anul 1849 se declarase armistițiu între revoluționarii maghiari și moții lui Avram Iancu, un detașament de revoluționari unguri aflați sub conducerea maiorului Imre Hatvani a intrat prin surprindere în Abrud, unde i-au dezarmat pe români și s-au dedat la atrocități, iar pe prefecții români Ioan Buteanu și Petru Dobra i-au luat prizonieri.
În timp ce prefectul Petru Dobra a fost împușcat la Abrud, Ioan Buteanu a fost dus și închis la Brad.În timpul retragerii sale prin Baia de Criș,Hălmagiu și Gurahonț, maiorul Hatvani l-a spânzurat pe prefectul Buteanu făra judecată, în data de 23 mai 1849.
În anul 1934 s-a ridicat la Gurahonț un monument tip troiță din piatră, închinat celui care a fost prefectul Zarandului, revoluționarul pașoptist Ioan Buteanu.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
La 15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania, se stingea din viață domnitorul care a făcut unele dintre cele mai mari reforme în societatea românească, Alexandru Ioan Cuza. A fost deopotrivă iubit de popor și urât de oligarhia politică, mai ales de către liberali și de către marii latifundiari din […]