Maghiarizarea forțată a românilor din Transilvania a reprezentat o presiune constantă si agresivă asupra existenței si identității neamului românesc în aceasta provincie, fiind o politică de asimilare etnică prin diverse masuri active discriminatorii, menite sa asigure majoritatea etniei maghiare, in defavoarea celorlalte nationalitati nemaghiare.
Fenomenul maghiarizării a apărut din nevoia de a mări numărul celor care se identifica cu o etnicitate maghiară, dat fiind faptul că dupa 1526 Ungaria era dominată de străini de diferite naționalități: turci, austrieci (habsburgi), germani, slavi, români/vlahi, etc.
22 Mai 1879- Legea pentru introducerea limbii maghiare in şcolile primare, sau legea școlară „Trefort”
“Se căută deci a se pune şcoalele confesionale ne-maghiare de-adreptul în serviciul maghiarisării, fără c a «să se atingă dreptul autonomiei bisericeşti» şi fără ca Statul sa ia asupra sa sarcina întreţinerii acestor şcoli. Între protestările extra-parlamentare ale naţionalităţilor ne-maghiare, parlamentul unguresc a votat la 1879 legea pentru introducerea obligatoare a învățământuluo limbii maghiare în toate şcolile primare (vezi Anexa 34), Această lege nu priveşte, se înţelege, decât numai şcalile primare ne-maghiare, întemeiate şi întreţinute de comunităţile bisericeşti iarăşi ne-maghiare.
(…) Legea azilelor, împreună cu legea de la 1879 pentru introducerea limbii maghiare în şcolile primaire ne-maghiare, au scopul de a le preface deocamdată pe acestea în institute de învăţământ cu două limbi. Numai această ţintă, se înţelege, nu poate să mulţumească încă pe şovinişti. Ea nici nu e bine atinsă şi ei cer în cor desfiinţarea şcoalelor confesionale, adică maghiarizarea completă a instrucţiunii.”, scria Eugen Brote, vicepreședintele comitetului Partidului Național Român din Transilvania și Ungaria în memoriul politic intitulat “Chestiunea română în Transilvania și Ungaria”
Eugen Brote
22 Mai 1879 – Legea pentru introducerea obligatorie a limbii maghiare în şcolile primare
Aproximativ 1,5 milioane de români din Crișana de Vest (Partium) și din Transilvania au căzut victime ale maghiarizarii forțate în mai puțin de 150 de ani. Măsurile agresive prin care se efectua maghiarizarea forțată erau diverse, însa cele mai eficiente mijloace au fost legile școlare emise de parlamentul Ungariei:
1) 1882, legea școlară „Trefort”, care accentueaza maghiarizarea învățământului secundar (1879, 1883)
2) 1907, legea școlară „Appony” prin care se prevedea (articolul 12) că guvernul maghiar are dreptul de a închide orice școală românească „dacă aceasta era reclamată de interese superioare de stat” și daca învățătorii nu erau dispuși să întărească în elevi spiritul de atașament pentru patria ungurească.E limpede că toți șovinii unguri, sub pretextul invocat de legea lui Appony, vedeau încălcate anumite "interese superioare de stat" oriunde exista vreo școală românească. Și în doar câteva decenii a început o campanie de maghiarizare în masă, sistematică, de ordinul sutelor de mii de nemaghiari maghiarizați, cu sprijinul direct și agresiv al statului ungar.Contele Trefort a initiat actiunea sistematica de maghiarizare fortata a nationalitatilor „nemaghiare” din Ungaria si Transilvania, printre masurile sale fiind si monitorizarea folosirii si raspandirii cartilor sau manualelelor romanesti interzise, catalogate ca fiind antipatriotice. Exista dovezi ale unei corespondente prin care Trefort il soma pe episcopul unit de Lugoj, Vasile Mihalyi, ca fusese informat pe cale confidentiala de folosirea unor manuale antipatriotice in scolile confesionale unite din comitatul Caras.Inca de dinainte de a fi votata prima lege scolara a lui Trefort, autoritatile maghiare catalogasera sute de carti care trebuiau interzise romanilor din Ungaria si din Transilvania. Pe aceasta lista figurau atat traduceri ale unor lucrari din literatura universala cat mai ales foarte multe carti in limba romana. Autoritatile maghiare urmareau sa limiteze cat mai mult contactul romanilor din Crisana de Vest si Transilvania cu romanii din celelalte provincii care nu se aflau sub controlul si influenta Austro-Ungariei.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
La 23 mai 1948, Insula Șerpilor din Marea Neagră a fost cedată Uniunii Sovietice pe baza unui proces verbal de predare-primire a Insulei. În Procesul de la Curtea Internaţională de Justiţie pentru delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră este redat contextul în care România a ajuns să piardă acest teritoriu fără […]
Urmăriți Glasul.info și pe Google News