Deși cochetează cu teologia, deci și cu cele zece porunci din Biblie, noul deputat AUR Mihail Neamțu a fost protagonistul unei apostazii jenante pe vremea când propaganda băsistă, globalistă, soroșistă, pornise o adevărată vânătoare de vrăjitoare împotriva culturii românești și împotriva unor personalități culturale și istorice românești. Și din păcate Mihail Neamțu a cedat rușinos atunci, o adevărată apostază pentru cel care se prezintă astăzi pe post de mare suveranist.
Marele păcat pe care i-l imputau lui Mihail Neamțu negustorii de conștiințe, reprezentanții prostituției intelectuale, erijați pe post de “intelectuali ai lui Băsescu”, sau “intelectualii bolșevici” așa cum foarte inspirat îi numea Fănuș Neagu, era acela că a recitat poezia “Ridică-te Gheorghe, Ridică-te Ioane”, scrisă de Radu Gyr, la congresul partidului său, ARD (PDL+PNTCD). Ce a făcut atunci Mihail Neamțu? A făcut o stânga împrejur și s-a realiniat propagandei antiromânești, antinaționale.
Dar cam atât despre apostazia lui Mihail Neamțu împotriva etosului românesc, împotriva culturii și istoriei neamului românesc. Mai nou Mihail Neamțu caută să se pocăiască pentru acel act de apostazie, de necredință în virtuțile culturale ale neamului românesc:
“Am jurat să protejez şi să promovez principiile statului de drept, drepturile omului, precum şi patrimoniul cultural, spiritual şi istoric al naţiunii române.Libertatea de exprimare este garantată de articolul 30 din Constituţia României. Legea fundamentală interzice cenzura.
De asemenea, România este semnatară a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care protejează dreptul la liberă exprimare, inclusiv atunci când opiniile enunţate pot să provoace disconfort sau controverse.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsCa urmare a declaraţiei dumneavoastră din data de 20 decembrie 2024, referitoare la intensificarea în spaţiul public a unor manifestări caracterizate prin discurs instigator la violenţă, ură sau discriminare, în care aţi afirmat că „în cursul anului 2024 au fost constituite mai multe dosare penale în care se efectuează cercetări faţă de persoane cu calitatea de parlamentar sau europarlamentar”, dosare aflate în competenţa Parchetului General, dorim să subliniem îngrijorarea noastră legitimă privind posibilitatea comiterii de abuzuri în instrumentarea acestora.
Vă întrebăm direct, domnule Procuror General: ce este şi ce nu este un discurs al urii? Definiţia psihologică vorbeşte despre un afect însoţit de un puternic sentiment de respingere în sfera privată. Unii oameni urăsc drogurile şi alcoolul. E greşit acest lucru? Sau poate fi ura utilizată într-un sens terapeutic? Sunt oameni care detestă mizeria, urâtul şi lipsa de igienă. E neapărat rău? Alţii urăsc prostia, mediocritatea şi viciul.În timpul campaniilor electorale din ultimii douăzeci de ani, s-au exprimat sentimente de ură şi dispreţ la adresa românilor din Diaspora.
Oare Parchetul General s-a autosesizat din oficiu?În timpul desfăşurării Referendumului pentru Familie, unii români i-au urât pe susţinătorii căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie. Oare Parchetul General a intervenit?În timpul epidemiei virale Covid-19, unii români care s-au vaccinat i-au urât pe cei nevaccinaţi. Oare Parchetul General a reacţionat?
Nu orice discurs instigator la ură trebuie inculpat.
De asemenea, aţi precizat că „Parchetul General propune modificarea legislaţiei prin incriminarea faptei de a promova, în public, cultul persoanelor care au deţinut funcţii de conducere într-o organizaţie fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, indiferent de existenţa unei hotărâri de condamnare faţă de acea persoană”.
Totodată, aţi menţionat că „Parchetul General propune anumite amendamente legislative pentru a permite tragerea la răspundere penală şi în cazurile în care nu sunt exprimate ameninţări directe la adresa unei persoane, dar care, prin forma de manifestare, imaginile utilizate sau recuzita folosită, constituie o ameninţare implicită, având un efect puternic de intimidare.”
Această exprimare vagă lasă loc de interpretare şi atrage atenţia asupra implicaţiilor legale şi constituţionale ale propunerilor legislative, impunând o analiză atentă pentru a evita riscul unor interpretări abuzive.Vă reamintim aici, domnule Procuror, contribuţia regretatului critic şi semiotician italian Umberto Eco, care vorbea despre importanţa receptorului în procesul de semnificare a operei de artă. Marii creatori ne-au lăsat moştenire creaţii literare al căror sens e descifrat doar prin dialogul între intenţia autorului şi lectura mereu înnoită a publicului, din generaţie în generaţie. Biografia autorului devine irelevantă în cadrul proceselor asociative asumate lectorul cărţii.
Un roman de anvergură îşi transcende epoca şi dăinuie în virtutea mesajului multistratificat al operei. Marile cărţi se bucură de-o polifonie structurală şi de-o ambiguitate fertilă, menită să stimuleze interpretări diferite şi complementare. Reducţionismul ideologic este incompatibil, aşadar, cu orice demers intelectual onest şi deschis la pluralismul interpretativ.
Ne dorim să oferim creatorilor din România o deplină autonomie în orice demers de natură spirituală, artistică, literară, culturală sau academică.
Reducerea culturii la politică este o trăsătură a psihologiei inchizitoriale şi a statelor totalitare.Paternalismul etatist este o ameninţare la adresa democraţiei liberale. Într-un stat de drept e pedepsită instigarea la violenţă, nicidecum un sentiment de indignare.
Face Parchetul General diferenţa între autorii care au propagat ură de clasă şi cei care s-au lăsat stăpâniţi de ideologiile superiorităţii rasiale?
Condamnarea oficială a regimului comunist ca ilegitim şi criminal de Preşedintele României în anul 2006 obligă Parchetul General să trateze echitabil toate ideologiile totalitare, indiferent de orientarea lor politică. Cu toate acestea, remarcăm un dublu standard în aplicarea legislaţiei, care riscă să submineze drepturile fundamentale garantate de statul de drept.
1. Dublul standard în comemorarea figurilor istorice pro-comunisteDomnule Procuror General, în timp ce Parchetul General propune incriminarea promovării cultului unor personalităţi asociate regimurilor fasciste sau legionare, observăm o tăcere completă în privinţa figurilor asociate regimului comunist. Exemple precum Mihail Sadoveanu, Nicolae Labiş sau Mihail Beniuc, ale căror nume sunt larg comemorate, rămân neanalizate din punct de vedere legal, în ciuda susţinerii lor explicite pentru un regim ilegitim şi criminal. Deşi considerăm utilă cercetarea operei acestor scriitori din canonul culturii naţionale şi deşi recunoaştem valoarea estetică a producţiilor literare ale acestora, ştim că biografia lor a fost marcată de afilierea la doctrina marxist-leninistă, vinovată pentru crime împotriva umanităţii.
De exemplu, scriitorul Mihail Sadoveanu se bucură de recunoaştere publică prin statui (precum cea din parcul Herăstrău din Bucureşti) şi case memoriale (în Iaşi, zona Copou, Vânători-Neamţ şi Fălticeni). Numeroase străzi şi alei îi poartă numele, după cum urmează:în municipiile Alba Iulia, Baia Mare, Bârlad, Beiuş, Bucureşti, Braşov, Caransebeş, Călăraşi, Câmpia Turzii, Câmpulung Moldovenesc, Cluj-Napoca, Codlea, Craiova, Deva, Dorohoi, Drobeta-Turnu Severin, Fălticeni, Feteşti (Vlaşca), Galaţi, Giurgiu, Huşi, Iaşi, Lupeni, Mediaş, Miercurea Ciuc, Moineşti, Odorheiu Secuiesc, Olteniţa, Oradea, Paşcani, Piatra Neamţ, Râmnicu Sărat, Reşiţa, Salonta, Satu Mare, Sebeş, Sibiu, Slobozia, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Neamţ (Humuleşti), Timişoara, Turda, Turnu Măgurele, Vaslui (Rediu), Vatra Dornei şi Zalău;în oraşele Abrud (jud. Alba), Aleşd (jud. Bihor), Anina (jud. Caraş-Severin), Aninoasa (jud. –Hunedoara), Cernavodă (jud. Constanţa), Comăneşti (jud. Bacău), Cugir (jud. Alba), Dăbuleni (jud. Dolj), Eforie (Eforie Nord) (jud. Constanţa), Ineu (jud. Arad), Mărăşeşti (jud. Vrancea), Negreşti (jud. Vaslui), Nehoiu (jud. Buzău), Panciu (jud. Vrancea), Pantelimon (jud. Ilfov), Pătârlagele (jud. Buzău), Petrila (jud. Hunedoara), Râşnov (jud. Braşov), Săveni (jud. Botoşani), Sânnicolau Mare (jud. Timiş), Sântana (jud. Arad), Simeria (jud. Hunedoara), Sulina (jud. Tulcea), Strehaia (jud. Mehedinţi), Șimleu Silvaniei (jud. Sălaj), Șomcuta Mare (jud. Maramureş), Tăşnad (jud. Satu Mare), Târgu Frumos (jud. Iaşi), Târgu Lăpuş (jud. Maramureş), Techirghiol (jud. Constanţa) şi Voluntari (jud. Ilfov);în comunele 1 Decembrie (jud. Ilfov), Afumaţi (jud. Ilfov), Bârca (jud. Dolj), Blejoi (jud. Prahova), Bolintin-Deal (jud. Giurgiu), Bolboşi (jud. Gorj), Bucov (jud. Prahova), Bucu (jud. Ialomiţa), Ciorogârla (jud. Ilfov), Cristian (jud. Braşov), Dudeşti (jud. Brăila), Dumbrăviţa (jud. Timiş), Feldru (jud. Bistriţa-Năsăud), Frecăţei (jud. Brăila), Gugeşti (jud. Vrancea), Ion Creangă (jud. Neamţ), Izvoru Berheciului (jud. Bacău), Lipăneşti (jud. Prahova), Matca (jud. Galaţi), Moara Vlăsiei (jud. Ilfov), Moviliţa (jud. Ialomiţa), Ograda (jud. Ialomiţa), Olteni (jud. Teleorman), Oşeşti (jud. Vaslui), Răcăciuni (jud. Bacău), Rotunda (jud. Olt), Sânmartin (jud. Bihor), Scorţeni (jud. Bacău), Sohatu (jud. Călăraşi), Studina (jud. Olt), Suhaia (jud. Teleorman), Șelimbăr (jud. Sibiu), Ștefan cel Mare (jud. Vaslui), Șugag (jud. Alba), Tichileşti (jud. Brăila), Tunari (jud. Ilfov), Tuzla (jud. Constanţa), Țepu (jud. Galaţi), Ulmu (jud. Brăila), Valu lui Traian (jud. Constanţa), Vama (jud. Suceava), Vădastra (jud. Olt), Viziru (jud. Brăila) şi Zimandu Nou (jud. Arad);în satele Albeşti (jud. Dolj), Aprozi (jud. Călăraşi), Bărtăşeşti (jud. Bacău), Bârzeşti (jud. Vaslui), Boju (jud. Cluj), Călugăreni (jud. Vaslui), Coroteni (jud. Vrancea), Coslogeni (jud. Călăraşi), Dârvari (jud. Călăraşi), Enăcheşti (jud. Bacău), Gara Ghidigeni (jud. Galaţi), Gura Câlnăului (jud. Buzău), Horia (jud. Botoşani), Locusteni (jud. Dolj), Munteneşti (jud. Vaslui), Nărteşti (jud. Galaţi), Osebiţi (jud. Bacău), Pasărea (jud. Ilfov), Petreşti (jud. Vrancea), Pildeşti (jud. Neamţ), Prohozeşti (jud. Bacău), Tâncăbeşti (jud. Ilfov), Traian (jud. Neamţ), Valea Ursului (jud. Iaşi) şi Vânători (jud. Ilfov).
Dacă în cazul lui Mihail Sadoveanu poate fi disociată valoarea estetică de compromisul moral sau eroarea ideologică, atunci de ce nu putem să operăm cu aceeaşi distincţie în cazurile unor creatori precum Octavian Goga, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu sau Mircea Eliade?
Numele unui alt corifeu al extremismului stalinist, Dr. Petru Groza, prim-ministru al primului guvern comunist al României, este legat de denumirea unor străzi din municipiile Drobeta-Turnu Severin şi Galaţi, din comuna Teremia Mare (jud. Timiş) şi satele Drujeşti (jud. Vaslui), Tisa-Silvestri (jud. Bacău) şi Vârtop (jud. Constanţa).
Mihai Beniuc, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România sub regimul comunist, este păstrat în memoria municipalităţilor prin numele de stradă din comunele 23 August (jud. Constanţa) şi Valea Lupului (jud. Iaşi), precum şi din satul Sintea Mică (jud. Arad).
Poetul Nicolae Labiş, un scriitor excepţional, dar apologet al ideologiei marxist-leniniste, este comemorat în spaţiul public prin denumirea Școlii gimnaziale nr. 89 din sectorul 3 al Bucureştiului, precum şi prin păstrarea casei sale memoriale din satul natal Mălini, judeţul Suceava. Acest dublu rol al său – de scriitor valoros şi de susţinător al regimului comunist – ridică întrebări legitime despre modul în care memoria culturală trebuie gestionată în raport cu responsabilitatea istorică. Numele lui Labiş a fost dat unor străzi situate în:municipiile Adjud, Alba-Iulia, Braşov, Cluj-Napoca, Fălticeni, Galaţi, Huşi, Iaşi, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Piteşti, Oradea, Suceava, Târgu Jiu, Timişoara şi Turda,oraşele Budeşti (Gruiu) (jud. Călăraşi), Dăbuleni (jud. Dolj), Murfatlar (jud. Constanţa), Pătrâlagele (jud. Buzău), Vicovu de Sus (jud. Suceava), Vişeu de Sus (jud. Maramureş) şi Voluntari (jud. Ilfov);comunele Băcani (jud. Vaslui), Blejoi (jud. Prahova), Brebu (jud. Prahova), Bucov (jud. Prahova), Butea (jud. Iaşi), Călăraşi (jud. Dolj), Devesel (jud. Mehedinţi), Dudeşti (jud. Brăila), Dumbrăviţa (jud. Timiş), Frecăţei (jud. Brăila), Gălbinaşi (jud. Călăraşi), Horodnic de Sus (jud. Suceava), Limanu (jud. Constanţa), Matca (jud. Galaţi), Mitoc (jud. Botoşani), Osica de Sus (jud. Olt), Oşeşti (jud. Vaslui), Pleniţa (jud. Dolj), Popricani (jud. Iaşi), Ruginoasa (jud. Iaşi), Sadova (jud. Dolj), Satu Mare (jud. Suceava), Tudor Vladimirescu (jud. Galaţi), Țepu (jud. Galaţi), Valu lui Traian (jud. Constanţa), Vlad Țepeş (jud. Călăraşi), Zăvoaia (jud. Brăila);satele Băjani (jud. Buzău), Băteşti (jud. Prahova), Berceni (jud. Ilfov), Bibireşti (jud. Bacău), Chişcăreni (jud. Iaşi), Cihei (jud. Bihor), Ciocârlia de Sus (jud. Constanţa), Cogeasca (jud. Iaşi), Hanu Conachi (jud. Galaţi), Ion Ghica (jud. Ialomiţa), Iosifalău (jud. Timiş), Mihai Viteazu (jud. Călăraşi), Nedelea (jud. Prahova), Războieni (jud. Iaşi), Săruleşti-Gară (jud. Călăraşi), Tâncăbeşti (jud. Ilfov), Teremia Mică (jud. Timiş) şi Șindriliţa (jud. Ilfov).
De asemenea, prozatorul francez Henri Barbusse, cunoscut pentru simpatia sa faţă de ideologia stalinistă, este onorat în municipiile Cluj-Napoca şi Craiova, unde străzi îi poartă numele.Mai mult, în Cluj-Napoca, numele revoluţionarului marxist Ernesto „Che” Guevara este asociat unui restaurant situat în Piaţa Unirii nr. 10, „Che Guevara Social Pub”, aprobat de autorităţile municipale.
În Bucureşti, Asociaţia de Prietenie Româno-Cubaneză „Che Guevara”, înregistrată oficial în 2008, continuă să promoveze o figură istorică profund controversată. Che Guevara, lider activ al revoluţiei comuniste din Cuba, este direct responsabil pentru numeroase crime politice. În calitate de conducător al tribunalului revoluţionar din fortăreaţa La Cabaña, a supravegheat execuţiile a peste 200–300 de prizonieri politici, susţinători ai regimului Batista şi opozanţi ai revoluţiei. El însuşi a justificat aceste execuţii ca fiind „esenţiale pentru protejarea Revoluţiei” şi a reafirmat această poziţie în faimosul său discurs din 1964 la ONU:
„Da, am executat. Executăm şi vom continua să executăm, atât timp cât va fi necesar”.
Această toleranţă faţă de comemorarea unor figuri asociate regimurilor comuniste ridică întrebări fundamentale despre aplicarea dublului standard în politica memoriei. În timp ce personalităţile asociate ideologiilor fasciste sunt suprimate postum, revoluţionari precum Che Guevara, care reprezintă ideologia comunistă şi atrocităţile acesteia, continuă să fie celebraţi fără rezerve.
O societate democratică trebuie să abordeze frontal aceste contradicţii, recunoscând adevărul istoric şi aplicând un tratament echitabil tuturor oamenilor de cultură, artiştilor sau gânditorilor afectaţi, chiar şi tangenţial, de virusul ideologiilor totalitare.România care n-a cunoscut procesul comunismului şi care nu are încă un Muzeu Naţional al Dictaturii poate face mai mult pentru promovarea libertăţii de conştiinţă şi a valorilor democratice. Fără dialog şi dezbatere, viaţa spiritului moare.
2. Situaţia personalităţilor religioase şi canonizarea sfinţilor închisorilorUn caz aparte, de maximă importanţă, este cel al personalităţilor religioase care au fost recunoscute ca sfinţi ai Bisericii Ortodoxe Române sau urmează să fie canonizate, dar care au fost criticate pentru un trecut politic controversat.Potrivit adresei Cancelariei Sfântului Sinod nr. 9388/2020, protoieriile din cadrul episcopiilor Bisericii Ortodoxe Române au fost îndrumate să evite promovarea unui cult al personalităţii în cazul unor figuri precum Mircea Vulcănescu, subliniind importanţa unei abordări echilibrate care să pună în valoare contribuţiile filosofice şi literare ale acestuia, fără a glorifica eventualele legături politice.În anul 2025, Patriarhia Română urmează să canonizeze personalităţi precum:Ilarion Felea – un teolog arădean cu operă, deţinut politic în perioada comunistă, recunoscut pentru contribuţiile sale teologice şi spirituale.Ilie Lăcătuşu – cunoscut pentru viaţa sa ascetică, pentru evlavie, pentru dragostea arătată semenilor şi pentru mărturisirea credinţei în faţa represiunii comuniste.
Dumitru Stăniloae – considerat unul dintre cei mai mari teologi ortodocşi ai secolului XX, apreciat la nivel internaţional pentru o vastă reflecţie asupra Bibliei şi a textelor Sfinţilor Părinţi.În ciuda acestor contribuţii remarcabile, aceste figuri sunt adesea criticate din cauza trecutului politic din anii ’30-’40. Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” a atras atenţia asupra asocierilor vremelnice cu mişcări politice de extremă dreaptă.
3. Garanţii pentru credincioşii ortodocşi din RomâniaÎn acest context, solicităm garanţii publice din partea Parchetului General pentru toţi credincioşii Bisericii Ortodoxe Române care, din raţiuni teologice şi spirituale, participă liber la cultul sfinţilor canonizaţi. Este esenţial ca Parchetul General să clarifice că:1. Cultul sfinţilor canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română nu poate fi interpretat ca o promovare a ideologiilor politice asociate unor momente istorice specifice.2. Participarea la evenimentele religioase şi comemorative dedicate sfinţilor închisorilor, precum Ilarion Felea sau Ilie Lăcătuşu, este protejată de libertatea religioasă garantată de Constituţie.3. Referirile de ordin spiritual, cultural sau academic la personalităţi precum Dumitru Stăniloae sau Mircea Vulcănescu trebuie să fie permise, atâta timp cât ele nu promovează explicit o ideologie extremistă.Biserica Ortodoxă Română are dreptul de a-şi proteja patrimoniul spiritual şi de a onora memoria celor care au suferit pentru credinţă în timpul regimului comunist. În absenţa acestor garanţii, există riscul de a se crea un precedent periculos, prin care exprimarea religioasă să fie cenzurată din cauza unor interpretări arbitrare ale trecutului istoric.
4. Clarificări şi întrebări pentru Parchetul GeneralSolicităm Parchetului General să ne ofere răspunsuri publice la următoarele întrebări:1. Vor fi protejate libertăţile religioase pe durata anului 2025? Ce măsuri va lua Ministerul Public pentru a asigura protecţia juridică a credincioşilor care participă nemijlocit, dar şi prin comunicări scrise în social-media, la recunoaşterea sfinţilor canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română?2. Cum se va face distincţia între cultul religios al unor persoane convertite la Evanghelia iubirii lui Iisus Hristos şi promovarea unor ideologii asociate fie cu fascismul, fie cu marxism-leninismul? Este important să se stabilească limitele clare între venerarea sfinţilor şi eventualele interpretări greşite ale trecutului lor politic.3. Vor fi analizate critic şi formele de comemorare a personalităţilor cu afilieri extremist-comuniste? Parchetul General va solicita explicaţii autorităţilor locale care promovează figuri asociate cu regimul vinovat de crime împotriva umanităţii?
5. Concluzie
Domnule Procuror General,Menţinerea unui climat favorabil dezbaterii publice asupra trecutului istoric reprezintă însăşi esenţa unei democraţii liberale.
Vă solicităm să retrageţi orice exprimări imperative menite să descurajeze hermeneutica unor opere atribuite marilor scriitori, artişti sau creatori din România interbelică sau postbelică.
România interbelică, în plină efervescenţă culturală şi intelectuală, a fost din nefericire marcată de importul unor ideologii totalitare care nu s-au născut la Fălticeni, ci-n Berlin, Paris, Petersburg sau Moscova. Într-o perioadă în care naţiunea noastră căuta să-şi definească identitatea democratică şi europeană, influenţele extremiste au pătruns în spaţiul public, deformând idealurile de libertate şi egalitate ale oamenilor simpli. Din păcate, scrierile unor gânditori de mare valoare, recunoscuţi pentru contribuţiile lor filosofice, teologice sau literare, au fost infiltrate cu elemente de gândire anti-democratică, care au propagat excluderea şi intoleranţa.România postbelică, prinsă sub jugul ocupaţiei sovietice, a traversat una dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei sale culturale. Sub presiunea ideologică exercitată de Kremlin, viaţa literară a fost grav distorsionată, iar arta şi literatura au devenit unelte de propagandă menite să legitimeze regimul totalitar. Creativitatea liberă, temelia oricărei culturi autentice, a fost sufocată de imperativele realismului socialist, care impunea glorificarea partidului comunist şi a liderilor săi, în detrimentul valorilor universale ale libertăţii şi adevărului.Conştiinţa multor artişti şi scriitori a fost mutilată, fie prin constrângere directă, fie prin coruperea morală sistematică orchestrată de aparatul de propagandă.Dubla măsură în aplicarea legii, care permite glorificarea unor figuri asociate comunismului, dar sancţionează orice referire la alte regimuri istorice, este profund nedreaptă. În plus, orice încercare de a limita exprimarea religioasă sau participarea la cultul sfinţilor Bisericii Ortodoxe Române ar reprezenta o încălcare gravă a libertăţii de exprimare şi de religie, garantate de Constituţie.Aşteptăm răspunsul dvs. oficial, care să ofere clarificări asupra acestor aspecte şi să garanteze protejarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor români, indiferent de orientarea lor religioasă sau culturală.”, se arată în SCRISOAREA DESCHISĂ adresată de Mihail Neamțu domnului Alex Florin Florenţa, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la necesitatea unei abordări echitabile şi evitarea dublului standard în reglementarea libertăţii de exprimare şi analiza personalităţilor istorice şi religioase
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Marea Renastere - Adevar, Libertate, Suveranitate
By: Călin Georgescu
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
