Basarabia a fost, este și trebuie să rămână românească. Până și unii dintre ruși au insistat să spună acest lucru de-a lungul istoriei. Istoricul si etnograful rus Nikolai Durnovo (1876-1936) scria: ”Mă pun și scriu a mia oară, că Basarabia trebuie să fie românească.”
Reproducem un pasaj din amintirile lui Durnovo, care ne edifică în problema apartenenței basarabenilor la neamul românesc:
“Când uneori mă copleșesc amintirile, deodată evoc din ele una, cea mai placută pentru mine: o gramadă de copii într-un sat moldovenesc de pe malul Nistrului – aceste flori de pământ ale Basarabiei – ieșiți din școală și scufundați în lumina soarelui, jucându-se și bâlbâind românește, pe când profesorul lor, un tânăr idealist rus, venit de curând în Basarabia, îmi povestește cu lacrimi în ochi ce durere îi cuprinde mintea:
“Doar asta-i ca și cum m-aș fi dus în Spania să învăț copiii de acolo rusește. M-am văzut nevoit dintâi să învăț eu însumi moldovenește”.
De aceeași părere era și Alexandru V. Boldur, considerat de mulți drept unul dintre cei mai importanți istorici basarabeni:
“Fără păstrarea culturii românești, acestei permanente reale etno–psihologice românești în Basarabia sub dominația rusească, nu ar fi fost posibilă Unirea Basarabiei cu Regatul României cu toate împrejurarile favorabile ale conjuncturii interne rusești sau de ordin politic extern. Această teză merită să fie luată în seama și ne-am propus să o demonstram. ” ( “Basarabia românească”)
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.