Regiunea Cernăuți, între Kiev și București: mituri și realitate

În contextul actual din Ucraina, se acordă o mare atenție regiunilor limitrofe  țărilor din imediata vecinătate, un motiv în plus în acest sens fiind nedorința a repeta aceeași experiență gravă și a ne trezi cu noi „vrăjmași” ai Patriei. Vânătoarea acestor dușmani ai țării a început cu mult timp în urmă și, desigur, nu fără implicarea activă a Kremlinului, care a influențat dintotdeauna spațiul informațional al Ucrainei, creând boom-uri de informații cu privire la aspectele litigioase în relațiile Kievului cu vecinii săi, cu sopul de a abate atenția de la acțiunile sale cu adevărat  anti-ucrainene. Astfel, ucraineanului de rând i se creau dușmani acolo unde, de fapt, nu existau.  Cineva „de sus” îi tot spunea: „polonezii nu-ți sunt frați”, „maghiari îți sunt ostili”, iar „românii vor o bucată din teritoriul tău”. Indiferent de colțul lumii înspre care și-ar arunca ucraineanul privirea, peste tot sunt dușmani, iar doar sub aripa „fratelui mai mare” este pace și fericire.

Regiunea Cernăuți, între Kiev și București: mituri și realitate

Din păcate, WHO IS WHO a devenit clar abia în 2013. Cu toate acestea, mitul „României Mari” – care în spațiul post-sovietic se conturează în convingerea că, chipurile, Bucureștiul dorește extinderea maximă a teritoriului României moderne și ar revendica Basarabia istorică (actuala Republică Moldova cu Nordul și Sudul Basarabiei), Nordul Bucovinei și Ținutul Herța – rămâne un teren fertil pentru speculații politice pe ambele părți ale frontierei ucraineano-române.

Aici, trebuie acordată o atenție deosebită regiunii Cernăuți, care cuprinde trei teritorii istorice: Nordul Bucovinei, Nordul Basarabiei și Ținutul Herța – o parte a Moldovei istorice, care, până în anul 1940, n-a făcut parte din nicio formațiune statală ucraineană. Partea bună a lucrurilor este că pe ambele părți ale frontieri ucraineano-române, acest subiect este speculat doar de câteva forțe politice radicale, care, printr-o retorică naționalistă, încercă să-și facă rating electoral, iar partea rea e că problema revendicării unor teritorii servește la dezinformarea și dezorientarea totală a populației. Atât pentru cetățenii români de rând, cât și pentu românii din Ucraina, revendicarea teritoriilor fostei Românii Mari este la fel de actuală ca pentru ucraineni recuperarea teritoriilor din bazinul Donului și Cubaniul.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Încă în 1997, a fost semnat Acordul de prietenie și parteneriat și cel privind frontiera de stat dintre Ucraina și România, fapt ce a făcut imposibilă orice revedere a frontierilor actuale ucraineano-române. Cu toate acestea, dintr-un motiv necunoscut, eforturile depuse de București pentru menținerea identității comunităților românești din afara României, de altfel, una dintre principalele funcții ale oricărui stat, sunt considerate de către cineva drept o politică de consolidare a influenței în zonele de frontieră.

Cineva urmărește să reactualizeze concepte demult uitate, cum e și cel al României Mari, și alimentează artificial mituri care îl pun pe bunul vecin în lumină negativă, îl fac dușman. Tendențiozitatea acestor publicații în presa ucraineană și rusă este evidentă. Or, în presa românească nu prea găsești materiale în care cooperarea umanitară dintre Kiev și minoritatea ucraineană din România ar însemna o alimentare a sentimentelor separatiste printre ucrainenii români, care în viitor ar putea să pună în aplicare, să zicem, unele planuri dubioase pe termen lung ale Ucrainei. Cu toate acestea, se mai găsesc publicații eronate despre sutuația reală din Ucraina.

Articolul, semnat de George Bodnăraș (Cernăuți), poate fi citit intergal pe ChernivtsiNews

Sursa:

[1] tocpress.info

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Viorel Badea: “Este nevoie urgentă de crearea unui birou consular în Transcarpatia”

lun ian. 12 , 2015
Senatorul român Viorel Badea, vicepreședintele Comisiei Românilor de Pretutindeni, consideră că este nevoie urgentă de deschiderea unui birou consular românesc în regiunea ucraineană Transcarpatia, la Ujgorod, Apșa sau Slatina. Într-un interviu acordat publicației “Timp Românesc”, parlamentarul menționează că este nevoie de un birou consulat în această zonă deoarece distanța dintre regiunile Transcarpatia și […]
Viorel Badea: “Unirea cu Moldova, o prioritate politică și spirituală”, sursa imagine: www.senat.ro

Poate vă place și:

libris.ro