ROMANII UITATI DIN BULGARIA

Daca in Ucraina sau Serbia comunitatile de romani sunt recunoscute – fie macar si partial – in Bulgaria prezenta romaneasca este negata cu vehementa de autoritati. Incepand cu anul 1965, la recensamintele bulgaresti nu a mai fost introdusa categoria de romani.Cu jumatate de gura, unii oficiali de la Sofia accepta existanta a circa 1000 de vlahi in regiunea Vidinului – desi vorbitori de limba romana pot fi gasiti de-a lungul intregii granite romano-bulgare.

ROMANII UITATI DIN BULGARIA

Membra in Consiliul Europei si in Uniunea Europeana, Bulgaria a adoptat un sistem legislativ pentru protejarea drepturilor minoritatilor. Insa, in cele mai multe cazuri, aceste legi nu sunt respectate – mai ales cand vine vorba de romani.

Saptamana trecuta v-am prezentat situatia romanilor din Serbia, asa cum este prezentata de raportul alcatuit de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti. Continuam astazi cu capitolul dedicat comunitatilor romanesti din Bulgaria.(George DAMIAN)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

 Demografie

Conform primului recensamant al populatiei, din 1905, in Bulgaria traiau 80.000 de romani. Cinci ani mai tarziu, in 1910, numarul lor ramasese neschimbat. O scadere importanta s-a inregistrat dupa primul razboi mondial: recensamantul din 1920 consemna existenta a 57.312 romani in Bulgaria. In doar sase ani, insa, minoritatea romaneasca si-a depasit dimensiunile ante-belice, ajungand la 83.746 – potrivit recensamantului din 1926.

Tendinta a fost, insa, brusc intrerupta.

Recensamantul din 1934 marcheaza un moment de cotitura. In doar opt ani, numarul romanilor din Bulgaria s-a redus inexplicabil. Astfel, daca, in 1926, in regiunea Vidin erau inregistrati 42.414 romani, la recensamantul din 1934 mai erau consemnati aici doar 1213.

Ultima mentiune oficiala a romanilor in documentele bulgaresti dateza din 1965, cand au fost inregistrati doar 6000.

Ultimul recensamant, din 2001, nu cuprinde categoria romani. Trebuie semnalat faptul ca la acest recensamant au fost inregistrati 156.119 cetateni la categoriile “altii” (69.204), “fara etnie” (62.108) si “necunoscuta” (24.807). In lipsa unor statistici oficiale, organizatiile neguvernamentale ale romanilor din Bulgaria afirma ca in 35 de sate din zona Vidinului exista populatie vorbitoare de limba romana. In lipsa unui recensamant, cifra reala este supusa impreciziei.

Educatia in limba materna

Legislatia Bulgariei ar permite invatamantul in limba materna pentru comunitatile romanesti, insa, din pacate, acest lucru nu s-a intamplat pana acum cu sprijinul autoritatilor bulgare. Constitutia Bulgariei prevede (la art. 36 – 2) ca “cetatenii a caror limba materna nu este bulgara au dreptul sa studieze in si sa foloseasca propria limba alaturi de studiul obligatoriu al limbii bulgare”.

De asemenea, Legea Invatamantului afirma (la articolul 8 – 2) ca “Elevii a caror limba materna nu este bulgara, pe langa studiul obligatoriu al limbii bulgare, au dreptul sa studieze in limba lor materna in afara scolii de stat din Republica Bulgaria sub protectia si controlul statului”.

Singura institutie care asigura predarea unor ore in limba romana este Liceul Romanesc din Sofia, cu doua ore de limba pe saptamana, avand statutul de limba straina.

In ciuda acestor prevederi legale, nu exista o forma continua de predare a limbii romane pentru cetatenii bulgari de origine romana.

La initiativa organizatiilor neguvernamentale ale romanilor din Bulgaria, au fost infiintate cateva cursuri de predare a limbii romane in afara programei scolare – cum ar fi cazul scolii generale “P.R. Slaveicov” din Vidin. Mai mult, exista in permanenta pericolul inchiderii scolilor de stat cu predare in limba bulgara din satele locuite de romani – cum s-a intamplat in septembrie 2004, cand autoritatile bulgare au vrut sa desfiinteze scolile din satele Delaina si Rabrovo – sate locuite de romani – motivand ca nu exista destui elevi pentru mentinerea acestor institutii de invatamant. Exista, insa, posibilitatea pentru etnicii romani din Bulgaria sa studieze in Romania, pe baza burselor oferite de statul roman.

Mass-media in limba materna

Legislatia bulgara permite existenta presei in limba materna a minoritatilor nationale – articolul 12 al Legii radioului si televiziunii arata ca: “Programele radio si de televiziune vor fi emise in limba oficiala in conformitate cu Constitutia Bulgariei si pot fi transmise in alta limba daca (…) sunt destinate cetatenilor bulgari a caror limba materna nu este bulgara”.

La articolul 49 al aceleiasi legi se arata ca: “Radioul si televiziunea nationala bulgare vor produce programe nationale si regionale (…), programe adresate cetatenilor a caror limba materna nu este bulgara, inclusiv in limba lor materna”. In ciuda acestor prevederi legale, in Bulgaria nu exista programe de radio sau de televiziune in limba romana, destinate comunitatilor romanesti.

Incepand cu anul 1993, la Vidin a aparut ziarul in limba romana “Timpul” – un proiect al Asociatiei Vlahilor din Bulgaria. Publicatia a avut o aparitie neregulata din cauza lipsei fondurilor. In prezent, la Vidin mai apare in limba romana revista “AVE”, editata de Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria – avand si ea o aparitie neregulata din aceleasi motive.

Practicarea religiei in limba materna

Legislatia actuala a Republicii Bulgaria nu interzice in mod expres practicarea religiei in limba materna. Insa, pana in acest an, nu a fost posibila tinerea serviciului religios in limba romana. Incercarile de a sluji in limba romana ale parintelui Valentin Tvetanov din Rabova au fost intampinate cu ostilitate de autoritatile religioase de la Sofia.

Totusi, pe 28 martie 2007, Mitropolitul Vidinului, Domitian, a acordat libertatea de a se tine slujbe in limba romana in bisericile de sub jurisdictia sa unde exista comunitati romanesti.

Activitatea organizatiilor neguvernamentale

In Bulgaria functioneaza mai multe organizatii neguvernamentale ale romanilor. In luna octombrie 1991 s-a constituit Comitetul de initiativa pentru infiintarea “Asociatiei Vlahilor din Bulgaria” (AVB). Initial, autoritatile bulgare au refuzat inregistrarea acestei asociatii, inregistrare care s-a produs totusi la 30 aprilie 1992 – in urma unui proces.

Incercarile de constituire de filiale ale asociatiei in alte localitati sau de a pune bazele unor structuri organizatorice locale, au generat iritarea si adversitatea autoritatilor bulgare care, in mod constant si consecvent, au tergiversat formalitatile legale. Incepand cu anul 2002, a fost infiintata o noua asociatie a romanilor din Bulgaria, denumita “Comunitatea romanilor din Bulgaria”. De asemenea, in anul 2003 a fost infiintata Uniunea Etnicilor Romani din Bulgaria (AVE).

Aceasta asociatie a adresat in luna mai a acestui an Consiliului Europei si Comisiei Europene o scrisoare in care enumera nerespectarea drepturilor sale de catre statul bulgar. Asociatiile romanesti din Bulgaria organizeaza anual un festival de dansuri populare la Vidin, festival care a ajuns la editia a X-a in anul 2007.

Atitudinea publica fata de comunitatea romaneasca

Desi nu au existat pana acum acte de agresiune la adresa etnicilor romani din Bulgaria, totusi presa de limba bulgara publica periodic articole defaimatoare la adresa romanilor. Este cazul ziarului “NIE” din Vidin, care in numarul din 1 aprilie 2007 a comparat comunitatea romanilor cu o haita de vampiri.

De asemenea, publicatiile de limba bulgara sustin ca in Bulgaria nu ar exista romani, ci vlahi.

Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti

Publicat de Dr. I. F. Gheorghiev

pagina electronică a Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria – AVE.

ROMANII UITATI DIN BULGARIA
ROMANII UITATI DIN BULGARIA

Sursa:

[1] cersipamantromanesc.wordpress.com

 

[tp_product id=”194101774″ feed=”396″]
Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

S-a legat CU LANTURI in fata Ambasadei Romaniei. Gestul DISPERAT al unui moldovean

mie mart. 4 , 2015
Un protest mai puțin obisnuit a avut loc ieri in fața Ambasadei Romaniei la Chișinau. Suparat ca redobandirea cetațeniei romane nu e accesibila pentru cei cu venituri reduse, un moldovean si-a legat lanturi de maini si picioare. Acesta si-a motivat gestul prin senzatia de captivitate pe care o simte ca […]
S-a legat CU LANȚURI în fața Ambasadei României. Gestul DISPERAT al unui moldovean, sursa foto: politik.md

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)