Un calator roman prin secuime, foto: Gheorghe Doru Popa
Din pacate sant garduri invizibile aicea la noi, in Covasna si Harghita, intre secui si romani, pe care le fac baroni locali udemeristi, cu declaratiile lor sovine, ca Antal Árpád András, primarul orasului Safantu Gheorghe, sau Tamás Sándor, presedintele consiliului judetean Covasna.
Dar se intram in actualitate, la declaratia lui Vona Gábor, liderului Jobbik din Ungaria, ca el asuma responsabilitatea pentru un conflict cu Romania, daca e nevoie, pentru obtinerea autonomiei secuimi. Declaratia asta reprezinta o instigare la ura, mod iresponsabil, care creaza gard, invizibil, intre romani si unguri, secui.
Ura creaza cel mai inalta gard invizibil, care poate sasi desparta oameni! Si nu este bine, ca garduriel intre doua neamuri, pe care le a facut istoria, a inceput, incet, incet sa dispara. Gardurile de genul asta nu prea dispar nici, dupa doua sute de ani, pilda, masacrele lui Bem in revolutia 1848, care in valea Ghiurghiului, inca sant vie.
Un profesor de universitate, la Babes-Bólyai, la sociologie, Magyari Nándor László, secui din Ciuc, spunea ca replica, pe urma declaratiilor Tőkés, ca Trianon este o durere pentru neamul ungurilor si cele intamplate dupa, ca unguri din Transilvania, si secui, ar trebuie sa cunoasca ce au simti romani, inainte de Trainon in Ardeal, intre 40-44 in nordul Ardealului, ca inca n-au facut, si dupa aia sa-si planga de durerile lor. S-a referit la, de pilda publicistica romanilor, din Ardeal, sau aspecte din litaratura romanilor din Ardeal, in care se exprimau durerea lor.
In loc de a primi iresponsabilul Vona, care incita la ura, creaza noi garduri, greu daramate, ar trebui sa dam loc reflectiei, ce au simtit romani, inainte de Trianon, ca asta ar fi o desfacere de gard. Pentru desfacerea de gard, prima data trebuie sa facem curat, chiar in ograda noastra
Si este important, ca gardurile pot fi si frustrante pentru minoritate, care tulbura identitatea lor, si o identitate tulburata greu de pastrat. Schimbarile istorice, necesita la o etnie, recrearea identitati, daca nu face, devine comunitatea respectiva frustrat. Daca o etnie, devine minoritate, poate recrea identitatea numai in realtie cu majoritate, ca o dubla identitate. Trebuie sa integreze intro situatie noua, intr-o majoritate, noua intr-un fel, daca nu face nu va reintegra in identitatea sa. Daca o minoritate traieste, ca secui, cu iluzia stapanului, ca tara inca a lor, si romanul este considerat ocupator, iluzia istorica, devine o stare frustranta, care frustrare distruge identitate. Integrarea ungurilor n-ar trebuit sa fie asa de greu, ca in realitate in Ardeal maghiarimea era minoritate fata de roamni.
Integrarea in cadrul majoritati, inca este neinteles pentru secui, cum poate sa fie, inacelasi timp, un mod de a pastra identitatea, garantia identitati. Si in forma dublei identitati se poate pastra identitate, mai bine, decat in forma separatismului inchis al autonomiei. Natura interioara a omului, este deschis, la o integrare continuu in mediu, asta este natural. Din pacate
Vona are posibilitate de a inalta garduri invizibile, care poate sa-si desparte secui de romani, si din cauza asta reprezinta un pericol reciproc! Este un dusman al identitati secuilor, care trebuie obtinut, printro integrare organica, cadrul majoritati romana. Incita s-a la ura, impiedicand crearea unei noi identitati, in cadrul majoritati romana, pe care santem dator sa le cream, ca inca n-am facut. Noi secui, dupa Trianon, inca n-am integrat, n-am realizat noua noastra identitate pe urma schimbari de situatie istorica dupa Trianon.
Sursa: Romanmaghiar.wordpress.com via certitudinea.ro
Victoria Stoiciu, vicepreședinte a celui mai important partid din coaliția de guvernare, și Oana Marinescu,…
Care sunt consecințele unei națiuni confiscate de „eșalonul doi al Partidului Comunist Român”? O educație…
În toamna neagră a anului 1940, după raptul teritorial al Ardealului de Nord prin odiosul…
În toamna sângeroasă a anului 1940, când Ardealul de Nord fusese smuls din trupul Ţării…
La 17 septembrie 1906, în satul Ilia Mureșană, două surori, Maria și Simina Boboc au…
La 17/29 septembrie 1896, în Cluj, în fața Curții cu jurați, s-a judecat unul dintre…
View Comments
Nu aveti ce cauta la noi in Romania unguri ordinari ce sunteti.Huo!