Ardelenii ce fugeau de jugul austro-ungar se refugiau sub flamurile de lupta ale Romaniei

Tinta pentru care ai sarit la arme, sfantul ideal din care s-au hranit atatea generatii, luceafarul spre care cauta chiar si din groapa lor stramosii si care ti-a aratat cararile cand a sunat goarna, ostas al Romaniei, a luminat de veacuri si fratilor tai de peste munti, mucenicilor ferecati in obezile robiei.Cand s-a pornit vartejul in care nebuna se-nvarte-acuma omenirea, ei, ardelenii, fratii tai, au asteptat, zdrobiti de  navalnica simtire, s-auda tropotul calului tau, s-auda chemarea goarnei tale, ostas roman.

Ardelenii ce fugeau de jugul austro-ungar se refugiau sub flamurile de lupta ale Romaniei

Destinul ne-mblanzit, pagan si crud, destinul cu care inversunat s-au luptat parintii si pe care neam de neamul nostru-l vom uri de moarte, se puse de-a curmezisul drumului si nu lasa sa se-ntalneasca frati cu frati, sa lupte impreuna, cum impreuna le bateau inimile, cum cerea gandul lor ingemanat si cea din urma dreptate din cer si de pe pamant.

Tu n-ai putut sa te ivesti la granita atator faradelegi si chinuri, si fratele tau n-a putut s-auda sfanta chemare a goarnei romanesti. In curs de-atatea veacuri negre fratii tai robiti s-au dus sa poarte razboaiele strainei imparatii ca vitele la junghiere. Nenorociti au fost si ei, dar nenorocirea lor nu se poate asemana cu aceea care-a sfasiat sufletele celor care mai intai plecara ca niste oameni constienti sa moara pentru moartea lor, sa moara pentru dusmanii lor de veacuri.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

Urgisitul nostru destin a hohotit de bucurie, si hohotele lui sinistre, ca tipetele pasarilor de prada, umplura muntii si vaile Ardealului, inghetandu-ne inima de necuprinsa jale si de spaima. Ce nenorocit si greu ne-a fost sufletul, o, Doamne, cand nu puteam sa ne rugam tie decat cu vorbe ca acestea:

Suntem locuitori ai intunericului de ne canta numai cucuveaua? Suntem numai starvuri de ne-nsoteste, ori pe ce drum mare plecam, numai roiul corbilor? Ce crime au savarsit parintii si stramosii nostri de nu mai putem scapa de blestemul ce ne goneste ca un nesaturat si verde balaur?

Sub steag strain sute de mii de frati de-ai tai au plecat incatusati la lupte straine. Nu s-au putut trezi din nebunia grea in care-i cufundase neindurata soarta, nici cand scapasera multi dintre ei de vuietul razboiului. Flamandul lup ce le urla mereu in urma ii goni in pustietati cu cerul greu, cu pamantul inghetat, si nici o raza de lumina nu avea de unde sa le licareasca.

Dar deodata, cand ti-ai desfasurat flamurile de lupta, ostire a Romaniei lor, in surele si inghetatele departari, le-a rasarit soarele. Cei intunecati se luminara, cei amortiti se dezghetara, cei morti inviara, si cu miile s-au certat, din intaia zi a hotararii tale, tara mea, sa vina langa feciorii tai, sa se insiruie sub flamurile tale, hotarati sa invinga sau sa moara sub ele.

Ci soarta cea dusmana dormea, ci stavili multe le-a ridicat in cale. Dar, ca si stramosii lor s-ai tai, ca si tine, ostas al Romaniei, ei stiau si simteau ca porunca dragostei si legile dreptatii trebuie sa fie mai tari decat prigonirile sortii, fiindca sunt mai presus decat ea. Si dupa multe suferinte, stavilile au cazut, si-n cete tot mai mari si tot mai dese feciorii Ardealului su alergat langa tine, ostas al Romaniei.

Ei n-au facut nicicand un drum mai fericit si ochii lor n-au stralucit niciodata mai frumosi.

Nu numai acelasi ideal i-a adus sub flamurile tale, tara mea, ci si nobletea vitejiei fara pereche a fiilor tai in jertfa suprema a acestora ei vazura castigat razboiul romanismului, orisicate jertfe  s-ar mai cere inca, orice va hotari viitorul. Si voiau sa se faca partasi acestor acestor jertfe, voiau sa urce inaltimile pe care sunt fratii sai.Ei jurara credinta tarii in ceasul in care cea mai grea furtuna batea la portile ei.

Prin credinta lor se intai sufletul fratilor, prin dragostea si vitejia acestora aripi noi capatara sufletele celor noi sositi. Cu calda imbratisare frateasca v-ati imbratisat pentru ca nici o putere pe lume sa nu va mai poata desparti. Pe acelasi pamant veti fi biruitori sau aceeasi tarana va va acoperi.

Fiti blanzi si iertatori unii cu altii, fratilor, cand va veti gresi unii altora. Daca veti sta sa va plangeti durerile trecutului, cu greu va veti lamuri care le au mai mari. Suferintele au lasat in urma lor rani adanci, si launii si la altii. Nu va ramaie ochii asupra acestor rani pe care, si in trupul unuia si in trupul altuia, strainul le-a scobit.

Ele sunt ale trecutului, iar voi sunteti azi in pragul sfant al viitorului. Cu cuvantul, cu sfatul, cu dragostea, turnati-va imprumutat balsam vindecator peste fiinta voastra ranita, ungeti-va cu mirul aceleeasi credinte, aceleeasi vointe.

Tu ai avut si zile de marire in drumul voforosului trecut; tu ai cunoscut lumina biruintii tale, ostas al Romaniei. Pentru aceea gandul tau e mai luminos, mai repede, vointa ta e mai sprintena, avantul tau e mai arzator decat al fratelui de peste munti. El a trait numai in noapte, el n-a cunoscut decat infrangeri, el n-a gustat din fericirea invingerii.

Dar nici deznadejdea nu a cunoscut-o, nici necurmata lui staruinta in lupta n-a putut fi franta. El merge mai incet, mai greu, mai prevazator, dar nu-i putere-n lume sa-l poata opri in drumul pe care a pornit.

Astazi lumea va cunoaste: frati va zice. Si oricat ne-ar dusmani de-acum inainte soarta, voi nu veti mai avea de acum hodina pana cand nu vom fi o tara si un popor.

I. Agarbiceanu, “Ardelenii”, Pagini de epopee, Editura Militara, 1987

Ardelenii ce fugeau de "balaurul verde" se refugiau sub flamurile de lupta ale Romaniei, foto: cimec.ro
Ardelenii ce fugeau de “balaurul verde” se refugiau sub flamurile de lupta ale Romaniei, foto: cimec.ro

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Dar de genocidul impotriva poporului roman ii mai pasa cuiva?

vin apr. 24 , 2015
Presedintele Klaus Iohannis a trimis un mesaj de compasiune fata de evenimentele din 1915 prin care sute de mii de armeni au fost ucisi de trupele turcesti. Cu aceasta ocazie, as dori sa amintesc de genocidul sovietic impotriva poporului roman, prin care aproximativ 1,2 milioane conationali de-ai nostri au fost […]
Dar de genocidul impotriva poporului roman ii mai pasa cuiva?, foto: consiliul-unirii.ro

Poate vă place și:

libris.ro