Frica de a fi român, dincolo de granițele oficiale ale României

Frica de a fi român, dincolo de granițele oficiale ale României

În dese ocazii, România este prezentată propagandistic atât în țară, cât și în, sau de către mediile externe, ca un simbol și etalon al drepturilor acordate minorităților naționale. Și acesta nu este nicidecum un lucru rău, fiind o dovadă a nivelului de civilizație și de bună conviețuire pe care un stat cu adevărat modern și democrat îl poate menține.

Dar asta este mai curând doar o fațadă, căci sub masca asigurării unei conviețuiri interetnice armonioase, adeseori comunitatea românească este cea mai discriminată, abuzată instituțional și uneori chiar și umilită de către cei care se erijează în liderii unor formațiuni politice constituite pe criterii etnice.

Paradoxal, în timp ce România acordă minorităților naționale de pe teritoriul său drepturi și privilegii nemaiîntâlnite nicăieri în lume, în statele vecine României, comunitățile românești sunt supuse unor adevărate campanii de asimilare și de hărțuire continuă, prin care se încearcă ștergerea identității și culturii naționale.

Frica de a fi român, dincolo de granițele oficiale ale României

La sfârșitul anului 2014, primeam o solicitare din partea câtorva români din Valea Timocului: mai scrieți și despre noi în presa românească, pentru că în afara de românii din Voivodina, care oricum au presa lor și televiziune în limba română, despre noi nu se prea preocupă decât în foarte rare ocazii câte o publicație din România.

Am stabilit câteva contacte, am pus bazele unor intercolaborări, inclusiv cu persoane din Republica Moldova și Ucraina, dar mare ne-a fost mirarea să constatăm că unele erau numele românești cu care se prezentau aceste persoane, și cu totul altele, sârbizate, erau trecute pe documentele lor oficiale.

Prima dată când am luat contact cu sârbizarea numelor românești din Timoc a fost în mod total întâmplător, atunci când a trebuit să trimitem niște bani pentru organizarea unor anumite evenimente. Atunci am constatat și aflat ulterior, că încă de pe vremea fostei Iugoslavii, numele minorităților naționale erau slavizate prin adăugarea unor terminații specifice, sau în unele cazuri chiar prin modificarea totală a numelor încă de la naștere.

Fenomenul slavizării numelor început în anii comunismului din fosta Iugoslavie încă își mai pune amprenta asupra vieții culturale și sociale a comunității românești din zonă, în anii cei mai crunți ai campaniei administrative de slavizare fiind cu precădere făcute eforturi pentru îndepărtarea oricăror toponime și nume cu sonoritate latină.

În vreme ce în țările desprinse din fosta Iugoslavie au început adevărate campanii de de-slavizare a numelor și a toponimelor, în Serbia încă nu s-a demarat până la acest moment vreo acțiune similară, ba din contră, se continuă această direcție de slavizare a minorităților ne-sârbe.

Printre proiectele de mică anvergură ale comunității românești din câteva zone din Serbia se numără și inițierea și organizarea unor activități extrașcolare, în timpul cărora să fie aprofundată limba română. În vreme ce în România există o libertate extinsă pentru unitățile de învățământ în limba maternă a minorităților naționale, românii din Serbia au ajuns să depună eforturi individuale pentru protejarea drepturilor lingvistice și identitare.

În timp ce la noi în Țară unele minorități chiar au devenit de-a dreptul obraznice, încercând în dese ocazii să înlăture bazele statului național unitar român, încălcând astfel flagrant Constituția României, să ne amintim că în apropierea României există frați de-ai noștri cărora li se inoculează frica de a fi români.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Lumea culturală a Iașului este mai săracă din păcate cu încă o personalitate: a murit anticarul Dumitru Grumăzescu

vin iun. 8 , 2018
Lumea culturală a Iașului este mai săracă din păcate cu încă o personalitate: a murit anticarul Dumitru Grumăzescu Puțini sunt probabil ieșenii care nu cunosc micuțul anticariat pe strada Lăpușneanu din Iași. Cel care l-a ținut în viață, inclusiv în momentele de criză și recesiune economică pe care le-a trăit […]

Poate vă place și:

libris.ro