Asediul de la Golubăț (Golubac) din 3 iunie 1428 sau din faptele de „vitejie” ale marelui regat al Ungariei

Asediul de la Golubăț (Golubac) din 3 iunie 1428 sau din faptele de "vitejie" ale marelui regat al Ungariei

Golumbacu, Columbei sau Golubăț (Golubac/Голубац în limba sârbă) este un oras mic portuar, candva o fosta cetate, situată pe malul Dunării în districtul „ Braničevo”, in Serbia de nord est la frontiera cu România, frontieră formată de Dunăre pe o lungime de aproximativ 52 km. In 3 iunie 1428  Dan al II-lea, domnul Valahiei, participă la lupta de la Golubac împotriva otomanilor, alături de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg.

In primavara anului 1428, o armata destul de numeroasa, condusa de Sigismund de Luxemburg trece Dunarea pana in dreptul cetatii Golubăț  si se pregateste pentru inca o campanie otomana. Alaturi de armata Ungariei participau si trupe trimise ca sprijin de aliatii lui Sigismund: lituanienii si polonezii marelui duce Witold, 200 de tintasi /arbaletieri italieni inarmati si cu arme de foc, cei 6000 de calareti valahi ai domnitorului Dan al II-lea al Tarii Romanesti si moldovenii trimisi de catre Alexandru cel Bun.

Asediul de la Golubăț (Golubac) din 3 iunie 1428 sau din faptele de „vitejie” ale marelui regat al Ungariei

Simpla veste a sosirii unei uriase armate otomane conduse de insusi sultanul Murad a facut ca in oastea ungurilor sa se instaleze o panica si un haos de nedescris (de fapt turcii au raspandit intentionat informatii false, pentru ca a venit doar Sinan, beylerbeyul Rumeliei). Astfel, armata ungara a inceput o retragere in graba si rusinoasa, atat de dezorganizata incat in 1428 la Golubăț au murit mai multi unguri inecati in Dunare decat efectiv in lupta cu turcii.

Panica si haosul din randul soldatilor unguri au fost atat de mari incat l-au lasat pana chiar si pe regele lor fara ambarcatiune, fiindca toate barcile au fost luate in mare graba de catre ungurii inspaimantati de lupta care ar fi trebuit sa aiba loc impotriva turcilor. Sigismund abia a reusit sa fie salvat, ajutat fiind de un nobil maghiar, in timp ce lituanienii, polonezii, italienii si valahii le-au asigurat retragerea.

La 3 iunie 1428 Sigismund de Luxemburg cade la invoiala cu turcii, retragandu-si armata si cedand cetatea Golubăț  in mainile otomanilor.

Sursa: Glasul.info

Note:

[1] ro.wikipedia.org

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


[2] www.tvrdjavagolubackigrad.rs

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki. Amintiri din captivitate

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas

1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info