Un nou implant de romanism in Republica Moldova. Un bust al lui Stefan cel Mare a fost donat de catre Societatea Cultural-Istorica „Mihai Viteazul”

O noua zi plina pe frontul frumos al reintregirii. De data aceasta, am ajuns in Raionul Calarasi.  In orașul Calarași, a aparut un nou implant de romanism – bustul lui Ștefan cel Mare și Sfant – o donație a Societații Cultural-Istorice „Mihai Viteazul”, a 17-a de acest gen facuta pentru Republica ‪‎Moldova‬. Bustul a fost instalat in fața cladirii Consiliului Raional Calarași, acolo unde președintele raionului, domnul Sergiu Artene (cel pentru care ReUnirea celor doua state romanești este un obiectiv asumat și declarat public inclusiv astazi) iși dorește crearea unui scuar al domnitorilor.

Un nou implant de romanism in Republica Moldova. Un bust al lui Stefan cel Mare a fost donat de catre Societatea Cultural-Istorica „Mihai Viteazul”

La Calarași, domnul Mircea Cosma, președintele Consiliului Județean Prahova și doamna Ludmila Sfirloaga, cea care este responsabila pentru departamentul relații internaționale la Uniunea Naționala a Consiliilor Județene din Romania‬, au primit titluri de cetațeni de onoare ai raionului Calarași. Un gest firesc și necesar.

Daca am avea mai mulți oameni ca cei doi care sa se implice in tot ceea ce inseamna Miscarea Unionista, acum, procentul celor care și-ar dori ReUnirea in Republica Moldova ar fi cu siguranța peste 70%.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro

O sa citez un fragment din discursul doamnei Sfirloaga caruia ii subscriu și pe care tot il enunț și eu atunci cand am ocazia.

„Atat eu, cat și domnul președinte, cat și colegii mei, atunci cand trecem Prutul, nu avem culoare politica. Venim ca romani și punctum. De aceea ma doare și ne doare cand, in loc sa lasam patimile politice și sa lucram la binele comun, ne lovim de luni de zile de „nu vorbi cu ala ca nu-i din partidul bun”, „cu mine trebuie sa lucrezi ca avem protocol intre partide”, „nu stau cu ala la masa ca nu-i de partea mea”…

Fraților, pe noi nu ne-a interesat și nu ne intereseaza culoarea politica a administrației locale .

Ne ajutam frate cu frate și nu ne uitam daca are carnet roșu sau galben sau albastru. Avem cu toți carnete de frați și sangele apa nu se face”.

Am vizitat Cimitirul de Onoare al Eroilor Romani din acest raion pentru a aduce un omagiu și a ne exprima recunoștința celor care și-au dat viața pentru reintregirea neamului romanesc.

La Sadova, acolo unde, din pacate, a vazut lumina zilei cel mai idiot dintre „republicamoldoveni”, Igor Dodon, am poposit pentru a dona carți și materiale didactice copiilor minunați din acest sat. Printre materiale, s-a numarat, evident, și harta Romaniei Mari.

Am fost toți placut impresionați de discursul primarului de Sadova, domnul Vladimir Susarenco. La final, acesta a spus raspicat – „vorbim aceeași limba, suntem același neam”.

Am incheiat vizita de astazi in Sipoteni, cea mai mare comuna din raionul Calarași, acolo unde, prin eforturile Consiliului Județean Prahova – o donație de 36.000 de euro – este reabilitata o gradinița. Reabilitarea e sprijinita și de Guvernul Romaniei.

Toți cei prezenți au apreciat lecția care a presupus un amestec de istorie, geografie, economie, electrotehnica etc. ținuta de domnul Cosma.

In toate cele 3 cazuri, s-a vorbit de opțiuni care sa permita demararea unor proiecte economice pentru a aduce beneficii locuitorilor din raion. Legitatea „economicul dicteaza politicul” nu a anulat-o nimeni.

Am intalnit oameni care se bucura sincer de ceea ce facem noi prin Blocul Unitații Naționale (BUN). In toate aceste 3 zile, am primit incurajari sa perseveram in ceea ce facem. Inclusiv cat ține de lansarea postului Unirea TV. Sper sa ne revedem cu cat mai mulți dintre ei la Congresul nostru de pe 27 martie și/sau la marșul din aceeași zi.

O sa inchei prin a spune ca atat timp cat mai exista copii care se bucura nespus atunci cand vad o enciclopedie, mai exista speranța intr-un viitor mai bun aici, acasa. Atat timp cat de la mic la mare se vorbește despre Ștefan cel Mare, despre limba romana, despre romanism, despre Unire, mai exista speranța intr-un viitor mai bun aici, acasa.

Sursa/Foto: Constantin Codreanu apud Ludmila Sfirloaga

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Cine sunt gagauzii? Un reportaj marca Descriptio Moldaviae despre una dintre cele mai misterioase etnii ale Europei.

sâm feb. 20 , 2016
Gagauzii care traiesc in sudul Basarabiei se trag dintr-un popor de sorginte turcica (cei mai multi istorici considera cu sunt urmasii turcilor selgiukizi), dar sunt crestini- o combinatie pe care nu o vom mai gasi altundeva in Europa. Unii specialisti considera ca etimologia cuvantului gagauz ar inseamna cel care si-a […]
Cine sunt gagauzii? Un reportaj marca Descriptio Moldaviae despre una dintre cele mai misterioase etnii ale Europei.

Poate vă place și:

libris.ro