Tu, timp de prea multi ani ai tot urat romani. Ne-ai subjugat cu felul tau meschin,polemic facandu-ne sa credem ca esti un academic. Ne-ai umilit prin piete cu vorbe din jargon… Am fost doar niste fete crezand la unison, ca tu…ai fi cel neaos capabil sa salvezi, un neam adus in haos cum nu ai sa mai vezi. Noi te-am adus odata pe “Jiltul cel inalt”, crezand o gogonata, “averea in asfalt”, cu toate ca din mare vapoare au disparut,tu marinarul care din timpuri de demult ai amintiri aprinse, desprinse dintr-un port care a ars la propriu cu marfa de export. A’st timp de-ar fi fost altul, inchis ar fi ramas, dar tu ai fost iertat pentru ca aveai “glas” … sa minti, sa lingi, sa torni cum numai tu poti.

(…)