libris.ro

Cum au devenit ardelenii de-a lungul istoriei moldoveni si viceversa

Cum au devenit ardelenii de-a lungul istoriei moldoveni si viceversa

Cum au devenit ardelenii de-a lungul istoriei moldoveni si viceversa

Propaganda antiromaneasca, atat cea rusa cat si cea maghiara, se folosesc de romanii din diferite provincii ale tarii pentru a-i atata pe unii impotriva celorlalti, dupa cunoscutul dicton „Divide et impera” (n.r. dezbina si cucereste / stapaneste).

Romanii care isi cunosc insa originile si istoria n-au cum sa cada niciodata prada acestei propagande. Cum o fi oare sa te bati cu pumnul in piept ca esti ardelean si sa porti numele de Moldoveanu sau Olteanu, sau sa spui ca esti moldovean si sa ai numele de Ardeleanu, Olteanu? Chiar sa nu-ti spuna nimic aceste rezonante regionale, sa nu te duca imediat cu gandul la o posibila origine comuna cu numele pe care il porti?

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


Chiar daca provinciile cunoscute de catre romani drept tari romanesti ( Moldova, Tara Romaneasca, Transilvania) au fost de-a lungul istoriei sub stapanire straina, miscarile de populatie au fost mereu fluide, ba chiar s-au intensificat la momente de cumpana, atunci cand era vreme de razboi sau de navalire a cotropitorilor.

Cum au devenit ardelenii de-a lungul istoriei moldoveni si viceversa

Un document din cancelaria domneasca a Moldovei dezvaluie un astfel de moment, in care domnitorul Moldovei, Ioan Alexandru Iliaș, ii scria la 16 august 1632 o cerere princepelui Gheorghe Rákóczi, prin care solicita prin intermediul unor boieri trimisi in Ardeal, permisiunea sa stramute in Moldova „pe toti romanii din Tara Ardealului, cati vor voi sa se stramute”.

„Domnul moldovenesc Alexandru Ilias scrie lui Mateiu aga Brancovenul si celorlalti boieri trimisi in Ardeal ca sa obtina de la Georgiu Rakotzi (n.r. Gheorghe Rákóczi) permisiunea de a stramuta in Moldova pe toti Rumanii  de in tara Ardealului, ca pe cati Romani vor voi sa se stramute, sa-i treceti muntele in tara, iar ce ati tocmit cu dansii cu Rumanii pre voie le va fi.”

„Catre acesta dam stire dumilorvostre ca am inteles domnia mea cum ati scos o carte de la maria sa de la craiu ca sa scoateti tuti rumanii de in tara Ardealului sa marga in tara, pentru ace de vreme ce veti vede cartea domniei mele, iar dumneavoastra sa aveti forte a nevoi tare sa-i treceti muntele in tara, iar ce ati tocmit cu dansii cu rumanii pre voie le va fi, si dumneavoastra iarasi deosebi veti ave mila si socotinta de la domnia mea, pentru slujba ce ati facut; insa daca-i veti trece pre dansii iar dumneavoastra sa nu treceti pre acolo, ci sa veniti pre aice pre la domnia mea, cum v-am si mai dat invatatura cu scrisoarea domniei mele.”, subscris Ioan Alexandru Voevoda

[info]Sursa: Glasul.info[/info]
Cum au devenit ardelenii de-a lungul istoriei moldoveni si viceversa
Cum au devenit ardelenii de-a lungul istoriei moldoveni si viceversa

 

 

 

 

 

 

 

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info