“Statalistul” Dodon nu da nici doi bani pe integritatea teritoriului Republicii Moldova: sarbatoreste proclamarea “Republicii Gagauzia”
Cu toate ca adeseori Igor Dodon are discursuri ipocrite si pline de demagogie cu privire la pastrarea indepedentei si statalitatii Republicii Moldova atunci cand vine vorba de relatiile acestui stat cu Romania, situatia se schimba insa radical atunci cand este vorba de Transnistria sau Gagauzia.
Cand este vorba de separatistii din Transnistria sau de autonomia Gagauziei, Igor Dodon sfideaza fara nici o remuscare Constitutia Republicii Moldova, celebrand cot la cot cu transnistrenii “victoriile” si asa zisele “eliberari”, sau sarbatorind cu gagauzii pro-rusi proclamarea „Republicii Găgăuzia”.
“Statalistul” Dodon nu da nici doi bani pe integritatea teritoriului Republicii Moldova: sarbatoreste proclamarea “Republicii Gagauzia”
Asadar, in conceptia lui Igor Dodon statalitatea si asa zisa independenta a Republicii Moldova trebuie aparata numai fata de Romania, pe cand separatistii transnistreni sau pro-rusii din Gagauzia pot oricand faramita teritoriul statului, ba chiar este ceva si de sarbatorit pentru ca se intampla acest lucru.
Dupa o intalnire cu bașkanul Găgăuziei, Irina Vlah, presedintele Republicii Moldova a anuntat ca va participa la sarbatorirea proclamarii “Republicii Gagauzia”.
Sambata, 19 august 2017, incepand cu orele 19:00, in Piaţa din centrul orașului Comrat se va desfasura un eveniment festiv prin care se va celebra proclamarea „Republicii Găgăuze” care si-a declarat independenta in 19 august 1990, in timpul congresului deputatilor de toate nivelurile din sudul Republicii Moldova.
In vara anului 1990, ingrijorate de o posibila reunire a Basarabiei cu Romania, trei raioane au proclamat RSS Gagauzia in cadrul URSS: este vorba de raioanele Comrat, Vulcănești si Ceadîr-Lunga.
Cu toate ca proclamarea „Republicii Găgăuze” a fost declarata neconstitutionala de catre autoritatile de la Chisinau, gagauzii inca tin sa celebreze acest eveniment pe 19 august, si nu pe 24 decembrie, atunci cand a fost adoptat oficial statutul autonomiei Gagauziei.
FOTO: www.zdg.md
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.