Să vorbim despre ,,prietenia româno-maghiară” din România … Respectul este temelia oricărei prietenii
Să vorbim despre ,,prietenia româno-maghiară” din România …dar mai bine să vorbim mai întâi de respect. Respectul este temelia oricărei prietenii. De zeci de ani cetățenii români de etnie maghiară au toate drepturile posibile, România fiind fruntasă în Europa în acordarea de drepturi minorităților naționale, de multe ori discriminarea pozitivă spunându-si greu cuvântul.
De zeci de ani, în schimb, liderii comunității maghiare blamează în mod constant statul român în fața instituțiilor europene si nu numai, acuzându-l fără niciun temei că nu respectă drepturile minorităților. De aproape 30 de ani, mai ales în județele Covasna si Harghita este din ce în ce mai greu să supraviețuiesti ca român restrângandu-se dreptul la folosirea limbii române în unitățile de învățământ, în unitățile administrative, culturale si economice.
Simbolurile statului român sunt atacate constant si înlocuite cu simboluri ale statului ungar sau ale unor închipuite regiuni autonome. Liderii comunității maghiare militează deschis pentru autonomia unui asa-zis ținut secuiesc, un prim pas pentru retrasarea fostei ,,granițe de o mie de ani” care a sfârtecat în trecut România.
Ei nu recunosc practic integritatea statului român, nu recunosc Ardealul ca fiind pământ românesc. Ei spun că acum 1000 de ani Ardealul nu era locuit de români, că au găsit aici un teritoriu pustiu.
Si atunci unde este respectul lor față de români?
Unde este respectul atunci când ei îl consideră pe Avram Iancu un criminal? Unde este respectul când întâmpină cu surle si trâmbițe un oficial al statului ungar ce descalecă de pe cal (simbol al cuceririi) în Covasna? Când împanzânzesc un întreg oraș (Sfântu-Gheorghe) cu steaguri ungurești, când se fac luntre si punte ca românii să nu aibă acces de 1 Decembrie în centrul orasului Târgu-Secuiesc?
Unde este respectul cand în anii 90 au fost alungati din Covasna, Harghita si Mureș sute de profesori si învățători români? Multe ar mai putea fi spuse, cazuri concrete în care românii sunt umiliți, pusi la colț, amenințati, prigoniți, sfidați. Cei din Covasna, Harghita si Mureș sau Satu-Mare stiu prea bine despre ce vorbesc, stiu prea bine că unele sunt, iar altele nu sunt de spus. S-ar scrie o bibliotecă întreagă cu cele spuse si nespuse.
Așadar, vorbim de ,,prietenia româno-maghiară”, după ce vorbim mai întâi de respect.
