Standard dublu și antiromânism față de românii din Arad

Anul 2004 începea în România cu un scandal politic pe teme culturale și istorice: o solicitare de reamplasare la Arad a așa zisului monument al „Libertății”, inițiativă împotriva căreia la momentul respectiv s-au postat vehement un număr de 39 de senatori români care au întocmit o moțiune simplă intitulată „Statuia celor 13 generali unguri, care au ucis 40.000 de români, n-ar ce căuta pe teritoriul României”.

Partea halucinantă vine când descoperim cum s-au desfășurat lucrurile după alocarea sumei de 90 de miliarde prin Hotărârea de Guvern nr. 282/2004 referitoare la suplimentarea bugetului Ministerului Culturii și Cultelor din rezerva bugetară la dispoziția Guvernului pe 2004 pentru finanțarea cheltuielilor aferente realizării și amplasării Monumentului Marii Uniri în municipiul Arad.

Reprezentanții din Parlamentul României ai PRM au acuzat atunci nici mai mult nici mai puțin decât faptul că alocarea sumei de 90 de miliarde prin Hotărârea nr. 282/2004 este de fapt:

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

„Alocarea sumei de 90 de miliarde, prin această H.G., doar aparent și pentru un „Monument al Marii Uniri”, este, în fond, finanțarea voalată a reamplasării așa zisului monument al „Libertății”, realizat de sculptorul Zala Gyorgy și instalat la Arad în 1890.”


Senatul României: Moțiune simplă intitulată „Statuia celor 13 generali unguri, care au ucis 40.000 de români, n-ar ce căuta pe teritoriul României”

FAPTELE care au urmat

Pe 25 aprilie 2004 a avut loc, în prezența oficialităților române și maghiare și a șefului delegației Comisiei Europene în România, noua dezvelire a monumentului.

Pentru Monumentul Marii Uniri de la Arad au urmat un lung șir de tergiversări, amânări peste amânări, o batjocură cumplită la adresa neamului românesc.

„Scandal la Arad: Gheorghe Falcă nu vrea Monumentul Marii Uniri în Arad”, scrie Ziua de Vest

„Monumentul Marii Uniri, care trebuia dezvelit în 2012, nu va fi amplasat nici de Centenar”, scrie digi24.ro

„Monumentul Marii Uniri, construit în China acum 10 ani, va ajunge în sfârșit la Arad”, scrie evz.ro

Au avut dreptate reprezentanții PRM în anul 2004 când acuzau că Hotărârea de Guvern respectivă fusese de fapt doar aparent și pentru Monumentul Marii Uniri și că scopul principal era doar acela a reamplasării unui monument antiromânesc?

Standard dublu și antiromânism față de românii din Arad, Foto: evz.ro
Standard dublu și antiromânism față de românii din Arad, Foto: evz.ro

Când a fost vorba de reamplasarea unui monument profund antiromânesc, cu o semnificație odioasă, criminală, un grup statuar care face apologia crimei împotriva neamului românesc, lucrurile s-au mișcat cu o viteză uimitoare: fonduri alocate de urgență, organizare, mobilizare, totul… Când a fost vorba și de realizarea principalului obiectiv menționat în respectiva HG, a ridicării unui Monument al Marii Uniri la Arad, lucrurile s-au tot poticnit sub o ploaie de pretexte.

Promovarea antiromânismului? Sigur că DA! Imediat! Promovarea românismului? Poate să mai aștepte…

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

"Celor care si-au pierdut limba si credința din cauza procesului de maghiarizare dorim să le reamintim că sunt români"

mie mart. 13 , 2019
„Celor care si-au pierdut limba si credința din cauza procesului de maghiarizare dorim să le reamintim că sunt români, dorim să-i reîntoarcem la matcă, sprijinindu-i în același timp pe acei care încă luptă, păstrându-și limba, credința și obiceiurile strămoșești.” „Lupta noastră.Suntem români ortodocși ce răpun deznădejdea; venim din mileniile de […]

Poate vă place și:

libris.ro