Spre deosebire de România, unde președintele țării și o parte a clasei politice s-au manifestat împotriva sărbătoririi Trianonului, în Ungaria ziua de 4 iunie a reprezentat o zi plină de comemorări și de manifestări cultural patriotice, pe alocuri cu discursuri și îndemnuri iredentiste, revizioniste.

Ziua de 4 iunie 1920 este considerată o cumplită tragedie în Ungaria, și nici măcar nu se ia în calcul ideea că acel moment reprezintă piatra de temelie a statului modern ungar independent, după secole de dispariție din istorie, urmate de o bizară simbioză dualistă, mai mult sau mai puțin avantajoasă, cu Austria.

La 100 de ani de la semnarea tratatului de la Trianon, în mediul virtual din Ungaria și nu numai, atât partidele politice, instituții publice, instituții de învățământ, cluburi sportive, organizații culturale, politicieni, jurnaliști, etc au distribuit o hartă a Ungariei Mari în care au înglobat și Transilvania. Pe reprezentarea grafică a hărții, în locul unde ar fi trebuit reprezentată Transilvania, apare o imagine cu o căsuță din comuna Ghimeș-Făget, din județul Bacău, o comună aflată la la limita cu județele Harghita și Neamț, în zona pasului Ghimeș din munții Ciuc, pe valea Trotușului.

Ungurii pătimași numesc acest loc din Ghimeș-Făget drept “Graniţa de o mie de ani”, organizând aproape în fiecare an pelerinaje până la ruinele Cetății Rákóczi, vechi punct vamal.

După reorganizarea administrativă a României,  comuna a fost transferată în anul 1950 raionului Miercurea-Ciuc din regiunea Stalin, iar mai apoi, în anul 1952 raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, comuna a trecut în administrarea județului Bacău.