RSS

27 Februarie 1470: Ștefan cel Ma…

Pe 27 februarie 1470…

28 Februarie 1913: GHEZA VIDA - …

108 ani de la nașter…

27 Februarie 1821: Veniamin Cost…

Pe 27 februarie 1821…

Cine sunt cei speriați de adevăr…

Joi dimineața, senat…

La 24 februarie 1870 era inaugur…

La data de 24 februa…

Aurelian Pavelescu: "De ce senat…

"De ce senatoarea Di…

Rugăciune pentru Vasile Zărnescu

În data de 21 Februa…

La 23 Februarie 1941 situația bi…

Ocupația horthystă a…

Revelație a senatoarei Diana Iov…

Atacată atât în timp…

Arafat și Voiculescu, cel mai cr…

De câte ori a exista…

«
»
TwitterFacebookPinterest
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (1 voturi, medie: 5,00 din 5)
Încarc...

Baba Novac, căpitanul lui Mihai Viteazul, comemorat la Cluj-Napoca

Print Friendly, PDF & Email

În data de 5 Februarie 2021, militanții Comunității Identitare din Cluj-Napoca l-au comemorat pe eroul național Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, haiduc și luptător de gherilă anti-otoman. Anul acesta s-au împlinit 420 de ani de la arderea sa pe rug de către nobilimea maghiară, în cetatea Clujului. Omagiul adus acestei personalități românești este unul important în prezent, în contextul invaziei planificate a Europei și a României cu imigranți și falși refugiați musulmani. În aceste vremuri, eroii noștri ce au luptat contra islamului, pentru apărarea creștinătății și a neamului românesc, rămân exemple și repere morale. A fost afișat un banner cu mesajul: „Baba Novac, mâna dreaptă a viteazului”.

Baba Novac s-a născut în 1520 în satul Poreč din Serbia, dintr-o mamă româncă din familia Basarabilor (familie domnească din Țara Românească ce a dat atâția mari voievozi) și dintr-un tată sârb, pretendent într-o perioadă la tronul Serbiei. A urmat școala la Mănăstirea din Poreč. Vorbea română, sârbă, greacă și slavonă veche, iar de mic copil a învăţat cum să mânuiască sabia în luptă pentru a-şi apăra credinţa ortodoxă în faţa invadatorilor otomani. Impozant ca statură, cu o forţă fizică ieşită din comun, luptând cu arma în mână pe câmpul de luptă și la bătrânețe, Baba Novac a intrat de tânăr în cetele de haiduci din Balcani pentru a fugi de sărăcie, după cum îl portretizează baladele populare. A fost haiduc în Serbia și Bosnia, intrând în slujba lui Mihai Viteazul în timpul atacului armatei voievodului asupra garnizoanei turcești din Ada Kaleh și i-a rămas loial până la moarte.

„Pe blestematul munte România, Baba Novac a petrecut vreo 40 sau 50 de ani, către care adăugându-se alţi vreo 20 sau 30 din viaţa sa de la Poreci, rezultă că Baba Novac era octogenar, când victoriile lui Mihai Viteazul au deşteptat speranţa în sufletul său, chemându-l din codrii Bosniei spre un alt câmp de luptă, într-o altă Românie”, scrie despre el istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu. Haiducul a intrat în armata lui Mihai Viteazul în anul 1595, în anii bătrâneţii, înainte de celebra bătălie de la Călugăreni, impresionându-l pe domnitor chiar de la prima misiune, când în fruntea a 700 de haiduci i-au gonit de peste Dunăre, la Sofia, pe Paşa Hassan şi numeroasa sa armată. Baba Novac a atacat această oaste punându-l pe fugă pe Hasan și luând căruțele și caii, armele și toată comoara. După această victorie, Baba Novac primește cinstea voievodului care îl are aproape de sine în toate luptele.

În armata voievodului Mihai, puternicul Baba Novac avea rangul de general alături de fraţii Preda şi Stroe Buzescu, banul Mihalcea, banul Manta şi banul Udrea. Astfel, îl găsim alături în bătălia din 18/28 octombrie 1599 la Șelimbăr, unde, nemaiavând răbdare să aștepte tratativele începute între episcopul Malaspina, sol al cardinalului Andrei Bathory și Mihai, atacă prin surprindere, contribuind la victoria obținută de Mihai. A fost descris împăratului Rudolf al II-lea ca unul dintre cei mai apreciați ostași. În anul 1600, Baba Novac este trimis de Mihai în Banat, în părțile Lipovei, unde este victorios în mai multe lupte. Apoi îl însoțește în Moldova, unde Mihai îi încredințase urmărirea lui Ieremia Movilă. Baba Novac ocupă teritoriul Moldovei și instalează o garnizoană în orașul Iași. În tot timpul campaniei, rapoartele comisarilor împăratului Rudolf al II-lea ni-l arată pe Baba Novac ca pe unul dintre cei mai apreciați ostași. Urmează cucerirea teritoriului până la Camenița și Hotin. A luptat alături de Mihai Viteazul în lupta de la Mirăslău, apoi în 9-19 septembrie 1600 în fruntea unui detașament din apropiere de Ploiești, la Năieni, reușind să întârzie cu zece zile înaintarea polonezilor, luptă apoi la Sărata, Năieni, pe 20 octombrie la Bucov, pe Teleajen.

În timp ce se afla cu o solie la Cluj, Baba Novac a fost arestat de Dieta din Cluj (formată din aristocrația maghiară) și condamnat la moarte, fiind executat prin ardere pe rug, torturat și ucis de călăi țigani, la data de 5 februarie 1601, împreună cu duhovnicul său, preotul ortodox Sascu. Au fost legaţi de două grinzi orizontale, asemănătoare unor frigări uriaşe, pe care călăii le învârteau deasupra focului. În prealabil, ei au fost schingiuiţi şi, parţial, jupuiţi de piele. Victimele erau stropite, din când în când, cu apă, pentru ca supliciul lor să fie cât mai îndelungat. Execuţia a durat aproape o oră şi jumătate. După execuție, trupurile celor doi au fost trase în țeapă lângă Bastionul Croitorilor și devorate de corbi.

evomag.ro

La câteva zile după lupta de la Guruslău (3 august 1601), Mihai Viteazul se întoarce biruitor spre orașul Cluj. Aflând locul unde a fost tras în țeapă căpitanul său, voievodul pune un steag în amintirea bravului ostaș și haiduc. în 1936 a fost ridicată pe acest loc o troiță în memoria lui Baba Novac, cu inscripția: „În acest loc a fost tras în țeapă Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul, după ce a fost ars pe rug în Piața Clujului împreună cu duhovnicul său în ziua de 5 februarie 1601. Recucerind Ardealul, Voevodul Mihaiu a așezat aci între 11-16 august 1601 un steag în cinstea marelui și viteazului său slujitor. Ridicatu-s’a această troiță în Ziua Eroilor 21 Maiu 1936″. 

În anul 1975 a fost ridicată, în cinstea eroului, o statuie de bronz, pe un postament. În 1998, pe soclul statuii lui Baba Novac, a fost montată o plăcuță cu textul: „Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601”. În anul 2013, literele ce compuneau cuvântul „unguri” au fost furate de extremiști maghiari, iar autoritățile locale, aflate mereu în relații bune cu UDMR-ul, nu au luat măsuri contra vandalilor, nici nu au reparat inscripția. Dacă în sufletele politicienilor nu există respect față de eroii neamului, naționaliștii nu îl vor uita niciodată pe Baba Novac!

Sursa: comunitateaidentitara.com

Susține GLASUL.info, presa independentă, susține adevărul Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO14BTRLRONCRT0356966001
CONT EUR: RO61BTRLEURCRT0356966001
Cod Swift: BTRLRO22
BANCA TRANSILVANIA
Pentru: Portalul Glasul.info


REVOLUT
IBAN: GB34REVO00997029036608
BIC: REVOGB21

PATREON
patreon.com/glasul


Site-ul Glasul.info nu raspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formularii din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervam dreptul de a sterge comentariile cu tenta rasista, xenofoba, care incita la ura, sau la violenta


Continutul articolelor exprima punctele de vedere ale autorului, iar Glasul.info nu isi asuma raspunderea pentru aceste idei exprimate de catre autor, exceptie facand doar notele sau materialele publicate exclusiv de catre redactia Glasul.info