Pe 7/19 iunie 1821 lângă Drăgășani, Țara Românească, a avut loc Bătălia de la Drăgășani între forțele otomane ale lui Derviş Paşa și Eteria greacă condusă de Alexandru Ipsilanti. Cu toate că numărul luptătorilor angajați în luptă de Eterie era sensibil mai mare decât numărul turcilor, otomanii au ieșit învingători din această confruntare din cauza lipsei de organizare și de disciplină sau din cauza incompetenței unora dintre ofițerii eteriști. Nici măcar Alexandru Ipsilanti, liderul declarat al tabarei eteriștilor, nu s-a implicat în această luptă, ba chiar mai mult, s-a ținut departe de bătălie și nu a participat la luptă în nici un fel.
Deși este o înfrângere, urmată peste câteva zile de o nouă luptă pierdută de eteriști în Bătălia de la Sculeni de pe 9/21 iunie 1821, culminând la finele lunii august 1821, prin asedierea de către otomani a mănăstirii Secu, unde se baricadaseră câteva sute de eteriști conduși de Iordache Olimpiotul și Ioan Farmakis, istoricii greci pun un mare accent pe Bătălia de la Drăgășani, considerând acest moment unul dintre primii pași ai luptei poporului grec pentru obținerea independenței de sub dominația Imperiului Otoman.
În cultura poporului grec, atât în literatură, artă, pictură, presă scrisă, televiziune, etc, se vorbește încă foarte mult despre ecoul Bătăliei de la Drăgășani. În capitala Greciei, în Atena, există chiar și o stradă care se numește Drăgășani.
Strada Drăgășani în Grecia, în Atena (Dragatsaniou, οδός Δραγατσανίου)
A rămas așadar în conștiința poporului grec un toponim din Țara Românească, un nume al unei localități din Oltenia, prezent în mod surprinzător încă de la începutul secolui XX cât se poate de mult în viața grecilor.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Iulian Fota, fost secretar de stat în MAE și fost consilier prezidențial, spune că ortodoxia românilor nu este o influență „foarte benefică” în aceste momente, cu referire la faptul românii nu percep „amenințarea” pusă de războiul din Ucraina, informează R3Media. El a lăudat atitudinea polonezilor catolici, în context, care s-ar înghesui […]