La 12 octombrie 1944 Municipiul Oradea a fost eliberat de către unități militare românești și sovietice, de sub ocupația maghiară fascistă. Este ziua când se declanșează un atac decisiv împotriva forțelor germane și ungare. Deși grosul trupelor germane și ungare s-a retras din oraș, în oraș au fost lăsate grupuri mici de gherilă însărcinate cu misiunea de a distruge clădirile mai importante.
“După ce au rupt apararea inamică, de pe Mureș și Arieș, trupele sovietice și române au înaintat pe direcția Turda-Cluj, eliberând, în ziua de 11 octombrie (trupele Corpului 104 din Armata 27 sovietică și ale Corpului 6 din Armata 4 română) acest centru important. Pe direcția loviturii principale, Corpul 33 de armată sovietic, compus din 2 divizii sovietice și 2 române “Tudor Vladimirescu” și 3 de munte a eliberat la 12 octombrie, in cooperare cu trupe din gruparea hipoinecanizaageneral Pliev, Oradea.”
“Inevitabil eliberarea Orăzii la 12 octombrie 1944, a fost o continuare firească a actului istoric de la 23 august 1944, deoarece însăşi raţiunea întoarcerii de front şi răsturnarea de alianţă avea ca obiectiv fundamental reîntregirea Ardealului de Nord în cadrul României. De aceea, privită cu niţel spirit de observaţie de pe Biharea, bătălia pentru Oradea ne apare ca o componentă organică a ansamblului de acţiuni de luptă desfăşurate de trupele române, iniţial singure apoi în strânsă cooperare operativă cu mari unităţi sovietice din Frontul 2 Ucrainean, în scopul eliberării întregului teritoriu românesc cedat Ungariei prin verdictul de la Viena din 30 august 1940, zi de doliu naţional.”, scrie Colonel Gheorghe Tudor în lucrarea “Curs de Istoria Artei Militare.Participarea Armatei române la războiul antihitlerist”
În vreme ce Oradea a făcut din ziua eliberării de sub Ungaria, Ziua Orașului, Boc și Grupul de la Cluj ignoră ziua eliberării Clujului, Foto: Primăria Oradea
Eliberarea orașului Oradea a avut loc în doua etape:
Luptele Diviziei 3 Munte, în cadrul participării la bătălia Oradiei, întorcând orașul pel a Vest.
Luptele Diviziei 2 Munte de pe Valea Crișului Repede și Nord Oradea.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
La 12 octombrie 1113 este menționată documentar pentru prima dată în istorie localitatea Oradea, cu numele latinesc de Varadinum. Numele Varadinum apare într-o diplomă a abației benedictine Zoborhegyi, în care apare de asemenea și numele episcopului Sixtus Varadiensis și al comitelui Saul de Bychar. Chiar în ziua când s-au împlinit […]
Urmăriți Glasul.info și pe Google News