Vrei nu vrei, în cimitirul din Carei, județul Satu Mare, trebuie să asculți behăiturile în limba maghiară de la niște difuzoare care urlă în deplină sfidare a românilor care vin să-și pomenească morții. În Transilvania și Banat, credincioșii ortodocși și greco-catolici fac Pomenirea celor adormiți / Luminația în ziua de 1 noiembrie, la biserică, iar la cimitir în după-amiaza sau în seara aceleiași zile.
Pomenirea morților este un moment intim, sobru, când îți dorești liniște și să vrei să oferi respectul cuvenit morților. Însă în cimitirul din Carei și anul trecut și în acest an răsună în deplină sfidare la adresa celor care vin să-și pomenească morții niște difuzoare mari din care se aud niște cumplite behăituri în limba maghiară. De ce ar trebui într-un astfel de moment sobru să urle și să behăie niște difuzoare lângă tine de nu-ți poți aduna nici măcar gândurile către cei dragi care au părăsit această lume? De ce atâta sfidare?
La fel s-a întâmplat și anul trecut la începutul lunii noiembrie 2023 în același cimitir, și anul acesta se continuă cu sfidarea deși oamenii din Carei s-au arătat profund nemulțumiți în urmă cu un an de circoteca aceasta penibilă și jenantă într-un moment în care fiecare dorea să-și pomenească morții în liniște și cu repectul cuvenit pentru un asemenea moment.
“Cerem prea mult dacă vrem să ne rugăm în liniște la mormintele alor nostri? Preotii noștri sfințeau morminte si se rugau în aceste conditii…Cum ar fi să fim si noi respectati de ziua morților?”, scrie jurnalista Daniela Ciută, de la Buletin de Carei
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.