Stalin, în centrul propagandei sovietice, cu toate privirile aţintite către el
Stalin ştia foarte bine, că pentru a se extinde, comunismul are nevoie de război.
Nu în sensul că „patria proletariatului mondial” declară război statelor „exploatatoare”, le învinge şi fraternizează cu clasa muncitoare autohtonă, care de-abia aşteaptă venirea eliberatorilor ca să le facă o primire triumfală, noii sosiţi punând în operă programul de construcţie a socialismului, muncind cu dăruire, ca să se ajungă cât mai curând posibil la treapta ultimă de organizare a societăţii, comunismul.
„Marele Geniu” ştia că toate acestea nu sunt decât baliverne, bune pentru inocenţii legănaţi de cântecul de sirenă al utopiei marxiste.
Dosare istorice : Subversiunea sovietica in Basarabia interbelica
El avea în vedere războiul adevărat, cel care, indiferent de costurile economice şi umane, avea să ducă – aşa cum s-a petrecut în realitate! – la intrarea unor teritorii imense în sfera de influenţă a statului comunist.
Pe timp de pace, instaurarea comunismului din senin ar fi fost imposibilă, chiar într-un stat ca Rusia, unde activităţile subversive revoluţionare ajunseseră la paroxism.
Odată instaurată puterea comunistă „pe o şesime din suprafaţa pla netei”, cum spuneau triumfalist rapsozii partidului, aparatul sovietic de subversiune a purces la pregătirea unor tulburări care aveau rolul de a declanşa războaie civile, insurecţii „populare”, care să dinamiteze ordinea socială legală, aruncând statele într-un haos pe fondul căruia intervenţia sovietică ar fi putut avea succes.
În alte cazuri, s-ar fi produs o infiltrare masivă, mascată sub forma ajutorului internaţional dat „luptătorilor revoluţionari”, aşa cum s-a întâmplat în Spania.
Acţiunile subversive au început la scurt timp după organizarea aparatului tehnic al Kominternului. Oamenii lui Lenin au trecut hotărât la exportul de revoluţie…
România, ţintă predilectă a subversiunii
Ţara noastră a fost, de la începuturile Internaţionalei Comuniste, o ţintă predilectă a subversiunii.
În 1918, Lenin şi Troţki au ordonat asasinarea regelui Ferdinand, ca pedeapsă pentru actul Marii Uniri din 1 decembrie 1918, dar comisarul Simion Roşal, trimis pentru îndeplinirea acestei misiuni, a fost arestat de Armata Română.
În 1919, Kominternul a ordonat asasinarea mareşalului Averescu, actul terorist fiind dejucat în ultima clipă. Pe data de 8 decembrie 1920, a explodat o bombă în Senatul României, aceasta fiind pusă de Max Goldstein (nume conspirative: Argeşeanul, Abramovici Teohari, Belinschi Sami, Coca, Stejaru), un extremist de stânga, el având complici pe Saul Osias şi Leon Lichtblau. A fost primul atentat terorist.
Dispozitivul exploziv artizanal plasat în sala Senatului României i-a ucis pe Dimitrie Greceanu, ministrul Lucrărilor Publice, decedat a doua zi la spital, şi pe senatorii Demetriu Radu, epis-copul greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc, şi Spira Gh.Gheorghiu, decedat la spital pe 13 decembrie, şi a rănit grav pe Constantin Coandă (52 de răni cauzate de schije), preşedintele Senatului. (…) 1924 a fost anul celei de-a doua agresiuni majore împotriva României Mari, Uniu nea Sovietică (creată la 6 iulie 1923) încercând să se extindă din nou asupra teritoriului dintre Prut şi Nistru.
Încă din 1923, Moscova, prin Internaţionala Comunistă, a avansat şi şi-a impus teza, acceptată de PCR, potrivit căreia România ar fi fost un stat imperialist, multinaţional, creând astfel baza politică pentru a cere «autodeterminarea» Basarabiei”.
Comuniştii au luptat pentru dezmembrarea ţării
„În aprilie 1924, la Conferinţa Federaţiei Comuniste Balcanice de la Viena au fost adoptate câteva hotărâri cu privire la România, printre care «Dezvoltarea propagandei în favoarea revenirii Transilvaniei la Ungaria», «Propaganda în rândurile populaţiei din Transilvania şi cercurile antiromâneşti ale burgheziei maghiare», «Organizarea de greve cu motivaţii politice», «Propaganda în armata română, în special printre soldaţii originari din Transilvania». (Pasajul citat este preluat din masiva lucrare a cunoscutului publicist constănţean Constantin Cumpănă „Terente”, Telegraf Advertising 2009, Constanţa, vol. II, pp. 123-124).
Menţionăm că, după alte surse, Uniunea Sovietică s-a constituit la 30.12.1922, prima Constituţie fiind adoptată la 31.03.1924. Con stantin Cumpănă, referindu-se la documentul publicat în „România Liberă” din 13.05.1994, sub semnătura lui Vladimir Alexe, material intitulat „Istoria secretă/Ilegaliştii comunişti, au luptat pentru dezmembrarea ţării.
Planul de împărţire a României în cinci zone”, face cunoscută, în contextul biografiei faimosului bandit lipovean Terente, amploarea agitaţiei şi diversiunilor bolşevice în România, îndeosebi în Dobrogea şi Basarabia.
Acţiunile planificate în Rusia comunistă au culminat cu aşa-numita „revoluţie” de la Tatar-Bunar (12-18 septembrie 1924).
C. Cumpănă reproduce comunicatul guvernului relativ la evenimentul în chestiune: „(…) În ziua de 12 septembrie, un număr de 30 de indivizi, veniţi pe mare în sudul Basarabiei, a atacat localitatea Nicolaevca la ora 12 din zi, izolând comuna prin tăierea firelor telegrafice şi telefonice şi omorând pe primar, pe soţia sa, doi jandar mi şi un locuitor.
Aceiaşi cetăţeni au mai prădat pe negustorii veniţi la târg şi încărcând trei căruţe cu mărfuri, le-au ascuns în bălţile din regiunea lacului Saşic. În zile le următoare, aceiaşi indivizi, susţinuţi de complici pe care îi aveau în această regiune, au atacat satele Tatar-Bunar, Cişmele, Neraşoi şi Golileşti, jefuind şi terorizând populaţia pentru a o asocia cu actele lor şi a o ridica contra auto rităţilor.
Trimiţându-se trupe din Ismail pentru urmărirea şi capturarea indivizilor, ordinea a fost pretutindeni restabilită. Populaţia locală a dat autorităţilor un concurs hotărât la descope rirea complicilor şi restabilirea ordinei (…)”.
Grupări teroriste clandestine
S-a stabilit, într-adevăr, că printre cei capturaţi se aflau militari sovietici şi că ruşii organizaseră „un comando de tip terorist”, firele acţiunii ducând la un centru conspirativ de la Odesa, în colaborare cu agenţi iredentişti din Basarabia.
În perioada istorică în chestiune, spionajul sovietic, slujit de Komintern cu organizaţiile sale din sânul statelor-ţintă – partidele comuniste – în primul rând cele din zona Balcanilor şi România, a constituit un număr extraordinar de mare de grupări teroriste clandestine; numai în Basarabia, între 1919-1924, au existat 118 asemenea grupări, număr precizat de Serviciul secret al Armatei.
Autor: MARIAN MOISE
DOCUMENTE PRIVITOARE LA ACTIUNILE COMINTERNULUI SI ALE UNIUNII SOVIETICE PENTRU DEZMEMBRAREA ROMANIEI, DUPA MAREA UNIRE.
8 mai 1940…
Directivele Kominternului trimise Partidului Comunist din Romania instruia membrii acestuia asupra intentiilorde viitor ale U.R.S.S. : „Rezolvarea pe cale pasnica a chestiunii Basarabiei si a problemelor litigioase cu tarile balcanice vecine pe baza autonomiei teritoriale pentru toate regiunile ocupate si recunoasterea dreptului lor la autodeterminare – pana la despartirea de stat a nationalitatilor asuprite – constituie o conditie necesara pentru apropierea cu U.R.S.S.” sensul real al formulei autodeterminare – pana la despartirea de stat a nationalitatilor asuprite se adresa in primul rand comunitatii evreiesti din Moldova ocupata de sovietici si relua o idee mai veche a unui „camin” evreiesc in Basarabia. arhiva M.Ap.N. fond 1 inv. 8 dosar nr. 167, f. 1718.
Planul nu a fost la propriu doar in anii 20, ci chiar din 1939/1940 cand multi evrei din Basarabia, Bucovina si Moldova se pregateau cu fervoare pt “inlaturarea consecintelor imperialismului romanesc” stiind inca dinaintea invaziei bolsevice ca aceastia urmeaza sa desfasoare o operatiune politico-militara de proportii cu scopul infiintarii unui stat iudeu in zona, Romania, Polonia si Ucraina urmand sa cedeze teritorii importante pt infaptuirea dezideratului evreiesc major=un stat propriu, aprox. 100.000km2.
Asa se explica crimele si samavolniciile inimaginabile la care s-au dedat evreii din zona vizata de ultimatumul bolsevic, DESPRE CARE NIMENI DIN MEDIA NU POMENESTE NIMIC FIIND SUBIECT TABU, ajungandu-se la proportiile unui razboi inter-etnic cu romanii, atat cu autoritatile, cu biserica crestina cat si cu populatia romaneasca a regiunilor in cauza, pana in iulie 1941 cand trupele romane au trecut Prutul!
Ideea unei republici evreiesti in U.R.S.S. a fost indelung dezbatuta in conducerea bolsevica si aplicata partial in 1930 in estul tarii la Birobidjan, regiunea (oblastul) autonoma evreiasca ce exista si astazi !!! Mai 1940 : „cu o luna inainte de inceperea operatiunilor militare sovietice din Basarabia, au fost chemati de Komintern evreii Leibovici si I. Morgenstern, membri ai secretariatului partidului comunist din Romania, care au prezentat toate detaliile despre capacitatea de lupta si activitatea organizatiei comuniste din Basarabia, ca si asupra starii de spirit si politico-morale a populatiei”
Editura Academiei de Inalte Studii Militare – 1992. Raport al Inspectoratului regional de politie al tinutului Nistru – mai 1940 :
”paralel cu actiunile informative si de paralizare a zonei de operatii probabile ale armatei romane, organizatiile comuniste incep a desfasura o activitate mai pronuntata prin propagandisti in favoarea regimului sovietic”.
Nota informativa Inspectoratului de Politie al jud. Suceava, Iasi, Galati : „un nr. tot mai mare de comunisti, in special evrei originari din Romania, sunt instruiti in U.R.S.S. pentru a fi in masura de a culege tot felul de date cu caracter militar in spatiul romanesc, unde evreii sunt trecuti clandestin ca refugiati ce doreau sa se repatrieze.
Cu ocazia perchezitiilor s-au gasit asupra lor manifeste ce proslaveau anexarea de catre U.R.S.S. a tarilor Baltice(de unde O TREIME DIN POPULATIE A FOST DEPORTATA IN SIBERIA LA ORDINUL EVREILOR CE CONDUCEAU URSS DIN 1917!!!), considerat ca act de „politica sanatoasa de pace” – asupra cetateanului Bergman Leon, evreu din Bucovina prins de politie in Suceava.
Documentele contrainformative din arhiva M.Ap.N. dovedesc irefutabil faptul ca foarte frecvent, minoritari evrei au fost folositi pentru a pregati si facilita invazia sovietica, fiind informati asupra momentului agresiunii, actionad prin sabotaj si propaganda prosovietica.
Nota informativa nr. 127/25 VII 1940 „Evreii din Romania au fost informati de ocuparea Basarabiei inainte de darea ultimatumului de catre U.R.S.S., dedandu-se la o intensa propaganda si pregatind din timp steaguri rosii si plancarde cu „Traiasca armata sovietica si Stalin” (arhiva M.Ap.N. fond Corpul 4 armata, dosar nr. 69, f. 104).
Iunie 1940: Nota informativa a Armatei Romane : „In toate orasele basarabene si nord-bucovinene, ca la un consemn, s-au format grupuri de evrei inarmati, in majoritate tineret, de ambele sexe, care numaidecat a inceput actiunea terorista. Au fost impuscati cu predilectie functionarii judecatoresti, cei politienesti, slujitorii altarului, precum si functionari financiari, acestia din urma cu ocazia devalizarii diferitelor casierii ale Statului, intrucat in afara zelului revolutionar, bandele teroriste au aratat, in timpul desfasurarii actiunilor, o pronuntata tendinta pentru adunarea de capital, in flagranta contradictie cu principiile anticapitaliste cuprinse in doctrina in numele careia desfasurau actiunea.
Nu a fost crutata nici armata si zilnic sosesc noi informatii despre ofiteri, subofiteri si soldati care, chiar fara a fi contrazis intentiile comunistilor evrei de a se maifesta, au fost impuscati sau schingiuiti” (Arhiva M.Ap.N. fond Marele Stat Major, sectia 2, dosar nr. 941, f. 558).
Nota informativa nr. 13968/3 iulie 1940, Statul Major al Granicerilor : „la depoul Iasi(in Romania neocupata de sovietici, la 5 zile dupa invazia acestora in Basarabia!!!) au mai tinut discursuri inca doi evrei, dintre care discursuri afirmand ca romanii sunt niste hoti si pungasi si ar trebui ca sovietele sa ia masuri si in timp de 5 zile sa ajunga la Bucuresti, pentru ca romanul nu merita altceva decat distrus”
Aceasi nota informativa a armatei despre profanarea unei biserici din Ungheni :„la intrarea pe poarta la biserica, este arborat steagul sovietic; pe data de 5 iulie 1940, cand a fost defilarea(trupelor sovietice eliberatoare victorioase), toti evreii s-au dus la biserica, au spart lacatul pentru a intra si a devasta icoanele” (Arhiva M.Ap.N. fond Corp 4 Armata, dosar nr. 67, f. 332, 333).
Nota informativa nr. 1454/5 iulie 1940, Biroul de Siguranta de pe langa Chestura Politiei Iasi : „suntem informati ca in ziua de 28 iunie 1940 un grup de evrei comunisti din Chisinau au impuscat in plin centrul orasului un numar de 4 ofiteri de politie romani, precum si un capitan din armata romana” (Arhiva M.Ap.N. fond Corp 4 Armata, dosar nr. 67, f. 310).
Raport al Biroului 2 (serviciul militar secret) / 3 iunie 1940, nr. 14 033.
Fapte grave, de proportii catastrofice OMISE cu desavarsire din manualele de istorie si din toate actele oficiale contemporane concretizatate intr-un dezastru politico-militar-etnic, ce doar in primele doua saptamani s-a ridicat la 43.232 victime din partea Romaniei (nu e greseala de tipar !) oficialitati, cadre/militari ucisi, raniti si disparuti odata cu ocuparea Romaniei de Est de catre bolsevici !
Pentru comparatie, in mediatizatul Razboi pt Independenta din 1877, desfasurat timp de 6 luni, Romania a avut aproximativ 10.000 victime !
Evaluati proportiile dezastrului!
O adevarata catastrofa pentru Romania.
Nota noastra: Iata de ce romanii care inteleg ceea ce au reprezentat aceste vipere ar trebui sa faca tot posibilul pentru a starpi aceasta serparie din politica. Aceste jigodii trebuie indepartate ca pe ultimele gunoaie, din viata politica romaneasca. Din cauza unor asemenea jigodii a curs mult prea mult sange romanesc! ( vezi Traian Basescu a inchinat Romania ca ofranda sionismului?)
Surse :
[1] basarabialiterara.com.md[2] ioncoja.ro/doctrina-nationalista[3] cersipamantromanesc.wordpress.comRO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri