Sus steagul romani! Pentru romani, pentru Romania!

Cineva mi-a readus aminte ca serparul sau chimirul, cum i se spune, pe care l-am purtat in actiunile noastre din Harghita si Covasna il am de 20 de ani, de pe vremea cand eram student la UMF Targu Mures. La cativa ani dupa ce mi-a fost inmanat de prietenul meu de lupta românească, Florin Palas, am infiintat impreuna cu Horatiu Serb, Frent Bogdan, Cristian Farcas si Alexandru Vatamanu, Grupul Studentesc Nationalist (promovam un nationalism strabatut de credinta crestina, care valideaza orice organism sanatos).

Sus steagul romani! Pentru romani, pentru Romania!

 

Pe atunci nu existau nici retele de socializare, nu aveam nici acces la internet si nici calculatoare, nu aveam bani (nici acum nu cred ca stam prea bine la capitolul asta), adeseori mancand paine cu mustar sau un fel de zacusca fara ulei (era „scump” uleiul), bucatar sef fiind Bogdan. Intr-o noapte de furtuna cantata de Furdui Iancu, Veta Biris si de prietenii de la Focul Viu, pe care-i descoperise Horatiu, am pus la cale infiintarea Grupului.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

In momentul in care au rasunat in campusul universitar din Mures „Noi suntem români, Aici in veci stăpâni” sau „Coboara dacii liberi din padure”, in secunda in care din ochii „bobocului” venit din Teleorman, care credea ca daca a ajuns in Mures a ajuns in „ungurime”, am avazut o sclipire de liniste, ne-am dat seama ca suntem pe drumul cel bun.

Discotecile erau cu englezisme sau manele, Cantina Studentesca, terenul dintre camine si Casa de Cultura a Studentilor erau cu muzica românească, fiecare avea de ales…Asociatia Studentilor Maghiari, pepiniera pentru UDMR, era cu ale ei…si cu relatii extrem de bune cu Rectoratul „românesc”. Am incercat pe atunci, si sper ca am si reusit, sa trezim in inima studentilor macar o frantura din sufletul neamului românesc.

Lumanarile aprinse la parastasele eroilor si martirilor români, pentru care ne luau la intrebari diferite autoritati, precum si drapelul national, purtat de noi printre cei zece mii de etnici maghiari desfasurati de UDMR cu prilejul vizitei presedintelui Ungariei in Tg Mures, sunt convins ca ne vor calauzi pe tot parcusul vietii.

Suntem in continuare tineri, precum brazii ce nu se frang, noi fostii studenti români din Mures…iar din cand in cand, fluturam drapelul pe deasupra unei porti vechi dintru-n sat. Pentru România.

Mihai Tirnoveanu

Sus steagul romani! Pentru romani, pentru Romania!, foto: Mihai Tirnoveanu
Sus steagul romani! Pentru romani, pentru Romania!, foto: Mihai Tirnoveanu

 

[tp_product id=”194129708″ feed=”396″]

 

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

Bogdan Diaconu: "Diplomatia romana, ingenuncheata si de Ucraina, si de Ungaria"

mar mai 12 , 2015
La fel ca si multi dintre romani, deputatul Bogdan Dicaconu este dezamagit de incompetenta si lasitatea diplomatiei romanesti in ceea ce priveste relatiile cu tarile vecine Romaniei, indeosebi cu Ucraina si Ungaria. Diplomatia romaneasca nu este in stare sa asigure in cele doua tari vecine aceleasi drepturi minoritatii romanilor precum […]
Partidul Romania Unita : Comunicat de presă PRU: Solicit Guvernului oprirea privatizărilor și eficientizarea companiilor de stat, nu înstrăinarea lor

Poate vă place și:

libris.ro