Pe 4 februarie 1909 avea loc, pe scena Teatrului Național din București, premiera piesei “Apus de soare” de Barbu Ștefanescu Delavrancea. Inspirata de evenimentul mortii lui Ștefan cel Mare, „Apus de soare” (1909) este o drama istorica, romantica, remarcabila prin lirismul sau si prin dimensiunile grandioase ale personajului sau central, a carui mareție confera lucrarii caracter poematic. „Apus de soare” face parte din trilogia Moldovei, alaturi de alte doua lucrari dramatice: „Viforul” (1910) – evocand domnia viforoasa a lui Ștefanita Voda si „Luceafarul” (1910) – a carui personaj central este Petru Rares. Cele doua conflicte ale dramei se impletesc de-a lungul a patru acte care prezinta ultimul an de viata al marelui Ștefan (din toamna lui 1503 și pana la 2 iulie 1504 – ziua mortii voievodului).
Barbu Ștefanescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, Bucuresti, d. 29 aprilie 1918, Iasi) a fost un scriitor, orator si avocat roman, membru al Academiei Romane si primar al Capitalei. Este tatal pianistei si scriitoarei Cella Delavrancea, precum si al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din Romania.
Cele doua conflicte ale dramei se impletesc de-a lungul a patru acte care prezinta ultimul an de viata al marelui domnitor Stefan cel Mare (din toamna anului 1503 si pana la 2 iulie 1504 – ziua mortii voievodului). Dorind sa recucereasca Pocutia stapanita de Polonia, Stefan cel Mare este nevoit sa-si intrerupa expeditia la insistentele sotiei, doamna Maria, datorita ranii grave de la picior. Simtindu-si sfarsitul aproape, Stefan cel Mare decide sa-si lase fiul, pe Bogdan , in locul sau insa boierii uneltesc spre a-l pune pe tronul Moldovei pe Stefanita, nepotul domnitorului.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Clujeanul Adrian Papahagi a lansat pe contul sau de Facebook un atac vehement la adresa sorosistei Alina Mungiu-Pippidi, dupa ultimele interventii publice ale acesteia prin care a sfidat opinia publica din Romania prin afirmatiile sale, comparand-o cu oribilii comisari ideologici sovietici care au terorizat milioane de romani la mijlocul secolului trecut. […]