Un grup de români a luat parte la Congresul Carpaților, organizat de catre Vlahii din Polonia
La Congresul Carpaților, o ampla manifestare organizata de catre vlahii crescatori de ovine din Polonia la sfarsitul lunii august a acestui an, a participat si un grup format din 96 de români care a putut lua contact vizual cu o lume aparte, aceea a oierilor vlahi din Carpații Păduroși.
“Șocul cultural a fost mare și pentru noi și pentru ei, regăsind în portul lor însemnele tricolore (fără ca mare parte dintre ei să le conștientizeze), nume onomastice de pe la noi (Novac, Cohuț, etc), toponimie de pe aici (multe sate cu nume de Vlahia sau Vlașca), orografie curioasă (Munții Măgura, Munții Carpați), regiuni numite Bucovina, ce mai, un colț de Românie uitată complet de secole de factorul politic din România și asimilată politic astăzi.”, a scris romanianoastra.info.
Un grup de români a luat parte la Congresul Carpaților, organizat de catre Vlahii din Polonia
Prin intermediul unui fotoreportaj captivant realizat de catre fotoreportaz.ox.pl putem lua contact vizual cu unul dintre evenimentele culturale majore ale vlahilor din Polonia. Cel putin o parte dintre românii dintr-o anumita zona a tarii vor fi suprinsi de asemanarile culturale cat si despre pastrarea la mare pret a insemnelor tricolore in constiinta colectiva a oierilor vlahi din Polonia.
Faptul ca insemnele tricolore s-au pastrat si au inca o mare insemnatate simbolica intr-o cultura relativ izolata de restul românilor, cum este cea a vlahilor din sudul Poloniei, ne face sa credem ca tricolorul românesc are o vechime cu mult mai mare decat ne lasa istoricii sa credem, nefiind nicidecum o inventie recenta din punct de vedere istoric, pusa in practica odata cu crearea statului român modern.
Atat de puternic este intrat tricolorul in constiinta colectiva a Vlahilor din Polonia, incat acesta este folosit de la impodobirea hainelor traditionale, sau a animalelor din gospodarie, a costumelor folosite in traditiile si obiceiurile populare de iarna, pana la bonetele de brutari sau chiar in logo-urile firmelor si magazinelor pe care si le deschid.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.