La 30 decembrie 1881 a fost intonat la Congresul sionist de la Focșani pentru prima oara imnul Hatikva, azi imnul oficial al statului Israel.
Intre 30 si 31 decembrie 1881, la Focșani a avut loc primul congres sionist al Uniunilor Sioniste din România. Au participat la acest congres 56 de delegati ce erau reprezentantii a 33 de organizatii sioniste locale, organizatii care reprezentau aproximativ 70.000 de activisti evrei, aproximativ o treime din populatia de origine evreiasca din România.
La congresul sionist din Focșani din 1881, prezidat de catre Samuel Pineles din Galați si avandu-l ca secretar pe David Rintzler, a fost intonat pentru prima oara imnul Hatikva, azi imnul oficial al statului Israel.
Partea interesanta pentru noi romanii, este tocmai aceea ca un cantec romanesc foarte popular, „Cucuruz cu frunza-n sus”, fredonat adeseori si de catre Mihai Eminescu, a ajuns Imnul de stat al Israelului – HATIKVA (in traducere inseamna SPERANȚA).
Compozitorul este un evreu originar din Basarabia-Samuel Cohen, iar versurile aparțin poetului evreu originar din Galiția, Naphtali Herz Imber.In acest poem, Imber a pus in cuvinte gandurile si sentimentele care l-au cuprins in urma stabilirii sale in Petah Tikva, una dintre primele așezari evreiești in Palestina otomana.
Publicat in prima carte a lui Naphtali Imber, Barkai (lit. ”Steaua dimineții”), poemul a fost ulterior adoptat ca imn al Mișcarii Hovevei Zion si mai tarziu a Miscarii Sioniste, la Primul Congres Zionist din 1897.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Inca o trista poveste a exilului romanesc: Aurelia, femeia care a infruntat moartea in singuratate, printre straini Sunt multe povestile despre romanii plecati in strainatate care fac sa-ti treaca fiori reci pe sina spinarii, unele dintre ele fiind chiar incarcate de un puternic dramatism sau tragism. Insa tocmai acum, in […]