Lovitură pentru lăcomia băncilor occidentale? Bank of China își deschide sediu la București!

Pe 16 decembrie 2019, Bank of China își va deschide oficial o sucursală bancară la București. La această ceremonie de inaugurare și-au anunțat prezența Liu Liange, președintele CA al Bank of China, ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Jiang Yu, și directorul general pentru regiunea Europa Centrală și de Est al Bank of China, Xu Haifeng.

Momentul coincide și cu aniversarea a 70 de ani de relații bilaterale între Republica Populară Chineză și România.

În timp ce marile puteri ale lumii concurează între ele pentru a putea face afaceri profitabile cu China, României i-au fost interzise din greu în perioada postdecembristă relațiile comerciale sau de parteneriat economic cu statul chinez.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Printre țările care s-au dat cel mai tare de ceasul morții pentru ca România să nu lege niciun fel de relații cu China se numără, fără să ne mire prea tare, Germania. O Germanie care însă, cu toată puterea sa economică, se gudură ca un pudel pe lângă China atunci când i-o cere interesul economic.

Intrarea Bank of China pe piața bancară din România ar putea face ca prin mediul concurențial să se îmbunătățească și serviciile bancare oferite clienților din țara noastră. Acum rămâne de văzut dacă Bank of China își propune să lovească în lăcomia băncilor occidentale oferind condiții mai bune, sau se va alinia trendului celorlalte bănci străine din România.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

UE(RSS)? Comisarii "europeni", chefuri pe imnuri marxiste în Parlamentul European!?

vin dec. 6 , 2019
Dacă membrii rezistenței anticomuniste care au luptat cu arma în mână prin munții României s-ar putea astăzi trezi la viață din nou și să vadă de cine este condusă Europa, credem că ar muri subit de inimă rea. „”Uniunea Sovietică Europeană”? Comisarii europeni, criticați după ce au cântat un imn […]

Poate vă place și:

libris.ro