Mihaela Aionesei, poetă româncă din Târgu-Secuiesc, a devenit membră a Uniunii Scriitorilor din România. Este o mare realizare atât pentru Mihaela personal, cât si pentru românii din jud. Covasna, reconfirmându-se faptul că Inima Arcului Intracarpatic bate românește, că aici există români care nu si-au uitat identitatea, limba si credința.
Datorită talentului ei exprimat prin frumusețea si originalitatea numeroaselor creații poetice, dar si prin scrierile jurnalistice, Mihaela Aionesei a fost primită în Uniunea Scriitorilor, chiar în filiala București, cu doar două zile înainte de ziua de naștere si de nume, 6 decembrie, Sfântul Nicolae; un dar de la Dumnezeu și o recunoaștere a meritelor sale din partea scriitorilor contemporani.
Cele 10 cărți de poezie însoțite de peste 50 de cronici, poemele si articolele ei publicate în zeci de reviste si ziare din întreaga țară, precum si multitudinea de premii literare, toate acestea însumând un dosar de 300 de pagini, și-au spus cuvântul, comisia de validare a dosarelor pentru intrarea în Uniune, votând în unanimitate admiterea ei în acest for de prestigiu. Pentru Mihaela a pledat în fața Consiliului Uniunii Scriitorilor, domnul Horia Gârbea, președintele Filialei București Poezie.
Așadar, începând cu data de 4 decembrie 2019, atunci când cineva răsfoiește ”paginile” Uniunii Scriitorilor din România, descoperă pentru prima oară, că în județul Covasna există ca membru al Uniunii și un poet român; si încă unul care-l strânge la piept pe Mihai Eminescu, înălțând ochii spre Cerul Strămoșilor, în fața Cimitirului Internațional al Eroilor Valea Uzului… Doamne ajută, sora mea de credință si sânge!
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Sigismund de Luxemburg, unul dintre cei mai longevivi monarhi care au stat pe tronul Ungariei, are o istorie încâlcită, plină de suișuri și coborâșuri la nivel european, cu numeroase intrigi, comploturi și crime, pentru a accede la putere atât pe tronul Ungariei, cât și pe cele ale Boemiei și Germaniei. După […]