”CA EI NU MAI SUNT ÎN ZILELE NOASTRE!” Un triptic al jertfei supreme pentru perenitatea românilor
M-am convins nu o dată că intuiția, sensibilitatea artistică, acea neasemuită scânteie hărăzită de divinitate, le ajută oamenilor talentați mai mult decât orizontul cunoștințelor acumulate. Un exemplu viu al faptului cât de nepătrunse sunt enigmele actului de creație ne servește pictorul Mihai Alisavetei din Cernăuți, cu rădăcini în suburbia Roșa. Deși face parte din neamul românesc din Bucovina, împrejurările i-au fost ostile în drumul cunoașterii propriei identități.
Am mai scris despre anevoioasa sa cale spre izvoarele străbune, despre ancestrala chemare a sângelui, care numaidecât este auzită de oamenii cu simțul frumosului. Mihai Alisavetei doar de câțiva ani a început să se aprofundeze în istoria neamului său, însă a reușit să realizeze o impresionantă galerie a înaintașilor – adevărați apostoli ai românismului în Bucovina. Bucuria revelațiilor, însă, îi este umbrită de un surâs amar, însoțit de constatarea: ”Ca ei nu mai sunt în zilele noastre!”.
”CA EI NU MAI SUNT ÎN ZILELE NOASTRE!” Un triptic al jertfei supreme pentru perenitatea românilor
La împlinirea unui secol de la ocuparea Bucovinei, când austriecii celebrau cu fast actul nelegiuitei tranzacții, Mihai Eminescu scria:
”… la 1777 această răpire fără de seamăn s-a încheiat prin vărsarea sângelui lui Grigore Chica…”. Iar cu prilejul dezvelirii bustului lui Grigore Ghica la Iași, fiind redactor la „Curierul de Iassi”, poetul Mihai Eminescu, prezent la eveniment, a evocat figura domnitorului martir şi „mişelia diplomaţiei” care: ”După răpirea bucăţii de pământ unde zac oasele domnilor noştri de la Dragoş Voievod până la Petru Rareş, după ce ni se luase vatra strămoşească, începătura domniei şi neamului moldovenesc şi în care doarme cenuşa lui Alexandru cel Bun, legiuitorul şi părintele ţării, şi a lui Ştefan Vodă, pavăza creştinătăţii întregi, după ce am pierdut pământul nostru cel mai scump, se asasinează, prin influenţa morală a Austriei, domnul care au îndrăznit a protesta contra neruşinatei răpiri. Popor românesc, mari învăţături îţi dă ţie această întâmplare!”.
Cititi intreg articolul pe ZorileBucovinei.com
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.